Ziarele engleze reîmprospetează ştirea, ce s-a mai fost răspândit o dată, că România va fi acea putere neutră chemată a ocupa cu trupele sale Bulgaria până la îndeplinirea reformelor făgăduite de Poartă. Astfel Times zice că acest proiect va fi susţinut în sânul conferinţei de cătră Germania şi Franţa, iar Morning-post crede, nu fără cuvânt, că într-adevăr conferinţa ar putea să primească această soluţiune, ca una ce dezleagă greutatea cea mai mare din toată afacerea.
„Courier de Roumanie”, ziar oficios, înregistrând ştirile de mai sus, spune că pân’ acum nu i s-a făcut încă guvernului român asemenea propuneri.
În privirea politicei esterne”Românul” vede lucrurile în lumină trandafirie, coloare ce se justifică întrucâtva şi prin suirea efectelor de bursă.
Acest ziar spune că noutăţile private ce le primeşte de la Constantinopole continuă a fi favorabile păcii. Afară de aceea delegatul guvernului românesc s-au bucurat asemenea de bună primire din partea atât a Porţilor împărăteşti precum şi a ambasadorilor şi delegaţilor puterilor garante.
Deşi”poate” şi”se zice” sunt după zicală cam rude cu minciuna, totuşi nu voim să lipsim pe cetitorii pentru care nădejdea-i lucru mare şi de ştirile celelalte, cîte le mai aduce ziarul de mai sus.
Miniştrii turci sunt – se zice – dispuşi de-a supune dezbaterilor conferenţei recunoaşterea absolutei neutralităţi a României (ca Belgia şi Sviţera) şi alte cereri legitime din parte-ne. Totodată guvernul turcesc – se zice – că e hotărît de a respecta neutralitatea ţării noastre chiar în caz de război.
Înlăuntrul ţării… înlăuntrul ţării comitetul pentru darea în judecată a cabinetului Catargiu a chemat pentru duminică (12 dec.) la interogatoriu public pe generalul Florescu şi pe d. A. Lahovary.
„Timpul” spune (cu alte cuvinte, nu ale noastre) că agenţi ai partidului liberal ar fi cutrierând Bucureştii pentru a chema la acest interogatoriu public cât se poate de mulţi aderenţi ai partidului dominant şi că aceştia au căpătat instrucţii de-a face presiune asupra guvernului şi Camerei şi de a cere (prin vociferări negreşit) arestarea şi condamnarea celor preveniţi. Dacă mai alăturăm şi ştirea, adusă tot de Timpul, că pentru aceeaşi duminică aveau să se adune tot în Dealul Mitropoliei două – trei mii de cetăţeni, partizani ai conservatorilor, atunci frumos bucluc a fi fost acolo.
Toate aceste sunt ştiri pe cari le-am putut avea până ieri la 2 ore după amiazăzi, mai jos vom înregistra ştirile ce ni vor sosi după aceasta. Opinia noastră anticipată este că nu va fi fost deocamdată nimic. Căci foştii miniştrii, care au declarat de atâtea ori că nu recunosc puterea judecătorească pe care se crede în drept a şi-l atribui comitetul, nu vor veni decât cu sila înaintea comisiei, încât aceasta va fi nevoită prin”contestarea de competenţă” să aşeze un alt termin pentru aducerea lor cu putere publică. Cel puţin aşa şi atâta putem deduce din cîte s-au petrecut pân – acuma.
Ieri după-amiazăzi poşta din Bucureşti n-au sosit. După ştiri private miniştrii citaţi de comitet ar fi refuzat de a se prezenta, încât a trebuit să se ieie măsuri silnice contra lor.
Iarăşi „Românul” mai vesteşte că partidul liberal ar fi ajuns la cunoştinţa că trebuie să deie o direcţie mai energică şi mai regulată lucrărilor lui din Cameră şi Senat, drept care au hotărît de-a se aduna de cîte trei ori pe săptămână pentru a se sfătui. Spre acest sfârşit partidul anunţat s-au reconstituit în modul următor:
D. N. Bâţcoveanu prezident,
D-nii Hasnaş şi Cămărăşescu, vice-prezidenţi,
D-nii Junel Lăţescu şi Deleanu evestori.
Partidul au ales două comisii, compuse din deputaţi şi senatori, dintre care una va studia şi proiecta o lege comunală şi judeţană, cealaltă o reformare a judecătorilor de instrucţie şi de pace.
Nouăsprezece proiecte de lege se află în studiul Camerei – poate prea multe pentru a fi studiate – unele deja în comitetele delegate de secţiuni. Între aceste din urmă sunt:
Proiect pentru reformarea seminariilor;
idem pentru modificarea procedurei de urmărire;
idem pentru rechiziţii militare.
Iar în secţiuni se studiază:
Proiectul pentru abrogarea legei de recrutare din 1876 şi reintroducere celei din 1874;
idem asupra legei adiţionale la legea organizărei puterei armate;
idem pentru introducerea impozitului mobiliar;
idem pentru responsabilitatea ministerială;
Propunerea pentru deschiderea unui credit de 300.000 1. la casa de depuneri în sama creditului fonciar urban;
Proiect asupra interpretării legei electorale;
Propunere pentru ridicarea unei statue lui Ştefan Vvd cel Mare;
Proiect pentru restituirea efectelor sustrase de la Casa de depuneri;
idem pentru acordarea unei pensii locotenentului Fotino;
idem pentru aşezarea dării mobiliare, a patentelor şi celei fonciare;
Pentru formarea unui comitet, însărcinat cu revizia caselor publice;
Asupra poziţiei ofiţerilor;
Propunere pentru desfiinţarea taxei la podurile de fier dintre Mărăşăşti şi Buzău;
Propunere pentru instituirea unei comisii însărcinate cu elaborarea unei legi pentru emanciparea vetrei şi împrejurimilor tîrgului Vaslui;
în fine
Propunere pentru declararea Giurgiului de port-fra[n]c.
Dintr-acestea toate Camera au şi abrogat deja legea de recrutare din a. 1876 şi au de introdus pe cea din 1864, apoi au hotărît de a începe alaltăieri în 13 curent dezbaterea asupra bugetului anului viitor.
Senatul au ţinut săptămîna trecută două şedinţe secrete.
Relativ la zgomotele despre o schimbare de cabinet, care se răspîndise săptămîna trecută, putem spune că ele avuse motive de a se naşte din cauza antitezei, uneori pronunţate, dintre cele două corpuri legiuitoare; dar, oricum, au fost pripite. Asemenea zgomote în asemenea vremi sînt totdeauna rele.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1870 – 1877
ALBINA, FAMILIA, FEDERATIUNEA, CONVORBIRI LITERARE, CURIERUL DE IASI
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1980
Pag. 166