Tendinţele de reformă a lui Midhad Paşa au trezit în poporul turcesc spiritul de coterie şi au agitat mai cu samă fanatismul vechei caste domnitoare. La această împrejurare se va putea reduce şi încercarea de a fura pe sultanul Murad V şi a-l duce undeva în străinătate. Dacă ar fi succes, atunci în numele sau s-ar fi publicat un manifest prin care s-ar fi arătat nelegalitatea răsturnării sale, s-ar fi respins toate reformele, ca fiind contrarie religiei mahometane, s-ar fi făcut apel cătră credincioşi de a recunoaşte pe Murad V ca suveran legitim şi khalif. Se zice că guvernul turcesc are până şi textul acelui manifest. Ceea ce-i mai interesant e că acest complot a fost în mare parte urzit de damele curţii lui Murad şi ca prin slăbiciunea de inimă a uneia s-au descoperit. Conspiratorii, îmbrăcaţi femeieşte, aveau intrare liberă în palatul Ceragan şi ţineau conventicule cu damele, a căror şef era sultana Validé, mama lui Murad. O foastă favorită a lui Murad au intrat însă în relaţii nu tocmai revoluţionare cu unul din conspiratori, ceea ce eunucul păzitor i-au luat-o a nume de rău. Revoltată de aceasta, ea a descoperit unei amice a sale, odaliscă a lui Abdul-Hamid, toată şiretenia, aşa încât poliţia a şi pus mâna pe cuibul întreg de conspiratori şi conspiratrice şi l-au dus cald în beciurile poliţieneşti.
Damele au primit câteva lecţii de bună purtare în turceşte ş-au fost eliberate. Sultana Validé i-a spus lui Abdul-Hamid tot complotul din fir în păr ş-au asigurat plângind c-au fost amăgită că prin aceasta ar aduce un mare serviciu religiei şi statului.
Între complotişti sunt mai mulţi paşi şi – ca la toate întreprinderile de asemenea natură – un grec, anume Stavridis, căci fără greci nu se face treabă.
Despre atentatul în contra lui Midhat Paşa se vesteşte că guvernul a căpătat ştire telegrafică de la consulul turcesc din Raguza despre însărcinarea ce-o căpătase doi muntenegreni de la comitetul slav de-a ucide pe Midhat. Poliţia i-a şi găsit. Unul din ei s-au apărat atât de vitejeşte încât au trebuit un întreg detaşament de jandarmi pentru a-l duce la ministeriul poliţiei. Deşi puterile sunt unite în rezoluţiile lor, nimeni nu crede că conferenţa va avea succes, pentru că poarta nu va concede nimica. Mai nainte promitea tot pentru a nu ţinea nimic; dar acuma, când lucrul se ‘ngroaşă, ea a şi început a face paşi repezi înapoi. Astfel la cea din urmă dezbatere a constituţiei în Consiliul de Stat articolele privitoare la responsabilitatea ministerială au fost reduse la cea mai slabă espresie, cele atingătoare de restrângere suveranităţii sultanului şterse cu desăvârşire. Ziarul”Ittihad „, anteluptătoriul pentru reforme, a fost suspendat pe două luni. În conferenţă Turcia va aduce proiectul său de constituţie şi nimic mai mult. Am vorbit la vremea lui despre raportul lui Sadulah Bey în care se spunea despre reconstruirea satelor arse din Bulgaria. Minciună turcească. Dni [i] Schuyler, Schneider ş.a., cari vin din Bulgaria, spun că aceste reconstruiri consistă în astuparea borţilor zidurilor ce rămăsese nedărâmate prin ardere cu petece şi cu scânduri, încât nu prezintă un azil suficient pentru vreme de iarnă. Rumelia şi Anatolia sunt în mare mizerie, în Bulgaria domneşte tifosul şi frigurile.
Cât despre guvernul turcesc, el ţine una şi bună la drepturile sale consacrate prin tractatul de la Paris şi nu va concede ocuparea teritoriului în nici un mod, nici prin Austria, nici prin Rusia, nici prin Anglia. Orice proiect al unei ocupaţii străine îl va privi ca o declaraţie de război.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1870 – 1877
ALBINA, FAMILIA, FEDERATIUNEA, CONVORBIRI LITERARE, CURIERUL DE IASI
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1980
Pag. 159