Ziarului Times i se telegrafiază din Paris că deja cabinetul englez au răspuns la memorandul celor trei puteri de nord privitor la Cestiunea Orientului. El refuză de [a] adera la hotărârile acelui memorand. Acest refuz se ‘ntemeiază mai cu samă din cauza unuia din articolele memorandului din Berlin în care se stipulează: că dacă intervenţiunea amicală a puterilor n-ar fi în stare de-a pacifica Turcia, cele şase puteri să dezbată în unire asupra întrebuinţărei unor alte mijloace mai cu efect. Aceasta însă însemnează intervenţiunea armată în Turcia. Deşi pentru o asemenea intervenţiune s-ar cere învoirea tuturor puterilor, totuşi Anglia, văzând în ea o ameninţare împrotiva libertăţei şi autonomiei împărăţiei turceşti, au declinat de a lua parte la acest pact. Turcia a refuzat asemenea primirea propunerilor nouă. O telegramă din Londra din 14/26 mai ne înştiinţează că Anglia refuză a primi şi memorandul modificat, încât sau voieşte să ieie în această privire o poziţie fermă şi hotărâtă, sau că nu e mulţumită cu aceste modificări, iar Rusia nu se va fi arătând dispusă de a mai face şi altele. Paralel cu această declarare, armarea maritimă a Angliei ia din ce în ce dimensiuni mai mari. În Mediterana se află acum 15 corăbii de război, din care 6 fregate cuirasate. Aceste se vor înmulţi încă, încât escadra, pusă sub comanda admiralului Drummond, va fi de 20 corăbii cu 5 000 oameni. Escadra canalului, compusă din 7 corăbii cuirasate cu 6 000 oameni, se va trimite la Gibraltar. După Tages-Presse memorandul susţine şepte din punctele cerute de insurgenţi şi lasă a se întrevedea dorinţa Rusiei ca guvernul turcesc să ieie drept mijlocitor pe principele Nikita al Muntenegrului, căruia pentru negoţierile sale să i se deie o compenzaţiune în teritoriu. Afară de aceea: repararea bisericelor şi caselor insurgenţilor, întreţinerea lor pe cheltuiala statului, pe câtă vreme va dura armistiţiul, concentrarea într-un singur punct a trupelor otomane, acum împrăştiate în Herzegovina, esecutarea reformelor sub supravegherea consulilor.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1870 – 1877
ALBINA, FAMILIA, FEDERATIUNEA, CONVORBIRI LITERARE, CURIERUL DE IASI
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1980
Pag. 27