Este mişcarea din Moldova factice şi o operă a d-lui Cogălniceanu, precum zice „Românul”, sau este un sîmbure real în ea- iată întrebarea. Văzînd că cestiunea servă ca argument pro şi contra unui om, am fi într-adevăr ademeniţi a crede că mişcarea e factice, ca multe lucruri de la noi din ţară ; dar din nenorocire d. Cogălniceanu nu este inspiratorul nemulţămirilor generale din Moldova, ci d-sa le dă numai accentul cuvenit prin organul amicilor săi politici. „Românul” este aşadar desigur inexact cînd atribuie d-lui X sau „României libere” începătura mişcării semnalate, căci aceasta e împărtăşită de organe de cea mai deosebită nuanţă politică.
Semnalul l-a dat „Vocea Covurluiului”, organ mai mult conservator. Apoi a urmat „Steaua României”, organul tuturor oamenilor oneşti din Iaşi, pe cari gospodăria bandei fracţioniste i-a înspăimîntat şi i-a îngrămădit la un loc spre comună apărare. S-au asociat la mişcare „Curierul intereselor generale”, care. nu e de nici o nuanţă politică; în fine însăşi „Ştafeta”, organul fracţioniştilor, sprijină nemulţămirile moldovenilor.
Între gazetele din Moldova, cea mai mica, dar nu cea mai rea, „Muncitorul”, redijat de d. Rosetti-Teţcanu, care n-a avut niciodată simpatii tocmai pronunţate pentru d. Cogălniceanu, scrie în termeni mult mai aspri despre starea rea a Moldovei decît chiar „România liberă”.
Se înţelege că prin asta noi nu ne facem cîtuşi de puţin apărătorii d-lui Cogălniceanu. Constatăm numai, în interesul adevărului, că acum ca totdeauna „Românul” caută a da lucrurilor un caracter neadevărat, prefăcînd cestiuni într-adevăr grele în cestiuni de coterie şi de persoane.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1 noiembrie 1877 – 15 februarie 1880
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1980
Vol X