Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info
Între petrecerile la cari dau adeseori loc şedinţele Corpurilor noastre legiuitoare trebuie să notăm şi aşa-zisa invalidare a alegerii d-lui Holban ca senator al colegiului II de Vaslui. Acei cari au interes de-a cunoaşte argumentarea ce s-au invocat pro şi contra de o parte şi de alta n-au decît să citească „Monitorul” pentru ca să se convingă că alegerea făcută în persoana d-lui Holban au fost anulată numai fiindcă astfel au fost voinţa majorităţii Senatului.
Ceea ce ne preocupă pe noi mai mult este învăţămîntul ce l-am putut culege şi de astă dată despre căderea treptată a nivelului moral şi despre tortura la care este espusă conştiinţa alegătorului, învăţămînt care nu face decît să întărească în noi convingerea că maşina guvernamentală dispune de un arsenal din cele mai complecte şi mai perfecţionate pentru a încătuşa voinţa alegătorului, pentru a nimici neatîrnarea lui, pentru a face dintr-o alegere o adevărată parodie.
Singur faptul că s-au fabricat o protestaţie iscălită de 28 de alegători în contra unei alegeri efectuate c-o majoritate de 24 contra 18 probează îndestul că administraţia nu cruţă nici un mijloc pentru a demoraliza pe alegători, pentru a deconsidera regimul reprezentativ. Un alt fapt iarăşi care trebuie să revolte conştiinţa publică este acela că s-au văzut persoane cari au dirijat, ca membri ai biuroului, operaţiunea alegerii şi au eliberat certificatul alesului şi cari cu toate acestea vin astăzi să protesteze în contra unui act săvîrşit de ei însuşi chiar.
Dar un alt fapt şi mai caracteristic.
În cursul dezbaterilor s-au ivit contestaţiuni asupra unui d. rcgistrator, alegator în acel colegiu, pe care l-ar fi adus cutare persoană din Iaşi anume pentru alegere.
Nu – răspunse d. ministru – nu l-au adus cutare, ci cutare, fiindcă am un raport pozitiv.
Va să zică guvernul urmăreşte viaţa alegătorului înaintea alegerii, fiecare pas al acestuia e privegheat de către agenţi ai administraţiei şi se trimit chiar guvernului central raporturi amănunţite asupra vieţei sale zilnice. Priveghere materială, apăsare morală – bietul alegător ajunge a nu mai fi liber nici pe mişcările trupului, nici pe conştiinţa sufletului sau şi cu toate acestea soarta ţării se pretinde a fi condusă de naţiune şi prin naţiune, şi spre mai mare deriziune se invoacă zilnic că toate puterile statului emană de la naţiune.
Nu facem act nici cestiune de persoane, nici măcar de fapt în sine. Ceea ce e odios e sistemul întrebuinţat pentru a influenţa alegerile şi ceea ce e trist e că s-au pierdut în cercurile dominante pînă şi conştiinţa despre gravitatea unei asemenea falsificări a sistemului reprezentativ. Terminăm cu cuvintele lui Cicero: Quousque tandem Catilina abutere patientia nostra.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
17 februarie – 31 decembrie 1880
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XI