NAIVITĂŢI RADICALE – de Mihai Eminescu [26 februarie 1880]

Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info

Într-o şedinţă a Camerei, citindu-se un proiect de lege în care venea cuvîntul „chip”, un filolog radical esclamă indignat:
Filologul: Ce fel, „chip”? Asta-i o bazaconie slavonă! Să se înlocuiască imediat cu un alt sunet radical!
Voci: Aşa este !
În Adunarea deputaţilor, după apelul nominal: d. preşedinte, prezenţi d-ni deputaţi, adică înscrişi 89.
Voci: Numai înscrişi?
D. preşedinte: Vom vedea mai tîrziu!
După o jumătate oră, votîndu-se un proiect de lege:
D. preşedinte: Acum aflu că sînt numai 72 d-ni deputaţi; continuînd astfel voi rămînea singur! (rîsete)
D. Vernescu, vorbind contra închiderii discuţiunii, crede că guvernul trebuia să ceară un bil de indemnitate înainte de a solicita sancţionarea legii relativă la d-nu Calenderu.
Voci din majoritate: Să dăm guvernul în judecată !
D. Giani: Sînt pentru închiderea discuţiunii, căci este cunoscută maniera d-lui Vernescu şi trebuie pus odată
D. preşedinte: Domnule! nu permit personalităţi contra d-lui Vernescu, care n-a fost contra regulamentului decît numai dîndu-ne în judecată (ilaritate mare).
D. Giani: Nu dezvolt motivele, ci le indic…
D. preşedinte: Nu, dar dezvoltaţi numai obiceiurile d-lui Vernescu, ceea ce nu află în regulament! (veselie).
D. preşedinte: Pun la vot: cine este pentru a se trimite proiectul la tipar să ridice mîna!
Voci: Puţini!
D. preşedinte: Puţini de tot; dar voi face contra probă Cine este contra trimiterii?
Voci: Şi mai puţini!
D. preşedinte: După votul d-v., proiectul jumătate va rămînea aici, jumătate la tipar, deci mai pun o dată la vot şi rog pe domnii deputaţi să poftească la loc şi să. voteze! (Se mai votează de 3 ori).
D. Chiţu: Podoaba de care ne vorbeşte d. Mîrzescu este ca acele podoabe cu cari se împodobesc băieţii cari umblă cu vitleimul…
Voci: A, a, o, o!
D. preşedinte: Aşa cuvinte, domnule…
D. Chiţu: Cu voia colegului meu, d. Mîrzescu…
Voci: Coleg în vitleim!
P-un deal oarecare
Cu renume sînt,
Făcea zgomot mare
O moară de vînt,
Şi biata morişcă,
Chiar d-avea un pic
De porumb şi hrişcă,
Nu lucra nimic.

MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
17 februarie – 31 decembrie 1880
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XI

Mihai-Eminescu.Ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.