Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info
Poşta din Berlin ne aduce în sfîrşit în deplinătatea lor amănuntele asupra cauzei demisiei prinţului Bismarck. Articolul din „Norddeutsche Allgemeine Zeitung”, semnalat de cătră agenţia Havas prin o depeşă de la 9 aprilie, spune următoarele:
Cine voieşte să vază păstrîndu-i-se Consiliului Federal autoritatea ce i-o atribuie Constituţiunea va împărtăşi cu noi dorinţa ca acest Consiliu să se ţină pe un nivel mai înalt de importanţă politică decît acela al unei conferenţe de ambasadori după modelul vechiului Consiliu Federal. O asemenea conferenţă de ambasadori n-ar putea să-şi păstreze mult timp echilibrul faţă cu Reichstagul ieşit din alegeri generale şi ideea Constituţiei este tocmai ca acest echilibru să se manţină. Credem că în Parlamentul nostru oamenii de stat vor fi asemenea de opinie că instituţiunile Imperiului nu pot să se dezvolte bine decît atunci cînd i se va păstra Consiliului Federal întreaga lui greutate, ca unui corp care reprezintă suveranitatea, colectivă a guvernelor. Această greutate scade însă, ne pare, prin împrejurarea că, durata sesiunilor Consiliului Federal fiind lungă, miniştrii dirigenţi, cei prusieni chiar cari sînt la faţa locului, nu pot lua parte la şedinţe în mod regulat şi că multe din statele mici preferă, pentru consideraţiuni financiare, de-a nu fi reprezentate în mod de sine stătător, încît substituţiunea, care-n vechea Dietă Federală era o raritate, a devenit azi regulă pentru majoritatea guvernelor într-un Consiliu Federal care acum însemnează mult mai [mulţi decît înainte.
Listele de frecuenţă a şedinţelor Consiliului Federal ne arată că, de regulă, dintre cele 25 de state confederate, n-au fost reprezentate prin delegaţi proprii decît 10, mult 11, în cazuri rare 14. În cele 29 de şedinţe ale sesiunii curente statele Lippe, Reuss linia nouă, Reuss linia veche, Anhalt, Saxa-Coburg-Gotha n-au fost nicicînd reprezintate, Schaumburg-Lippe o dată, Schwarzburg-Sondershausen de 6 ori, Schwarzburg Rudolfstadt de 4 ori, Saxa-Altenburg o dată, la deschidere, Saxa Meiningen de 16 ori, Oldenburg de 10 ori, Saxa-Weimar de 10 ori; aşadar în toate sau în marea majoritate a şedinţelor erau reprezentate prin substituţiune. Echilibrul între proporţiunile voturilor căutat de Constituţie se alterează întrucîtva prin aceasta. Deşi nu putem cere ca miniştrii dirigenţi să lipsească sesiunea întreagă din patria lor, totuşi se cuvine să credem că participarea în Consiliul Federal ar trebui să fie pentru guvernele confederate un lucru destul de important pentru ca să ia parte prin reprezentanţi proprii la şedinţele mai importante măcar.
Credem că e de datoria prezidentului Consiliului Federal ca neajunsul care ar putea rezulta pentru dezvoltarea vieţii noastre constituţionale din împuţinarea participării la lucrările Consiliului să se remedieze prin propuneri cari să aibă de scop reforma regulamentului. Lucrările Consiliului Federal nu sînt toate de-o importanţă egală şi pentru cele mai puţin importante nu e necesară prezenţa miniştrilor dirigenţi. Ar fi deci bine de a se diversifica lucrările, concentrîndu-ne pe cele mai importante într-un răstimp atît de scurt ca miniştrii dirigenţi să poată lua parte la ele fără prejudiţiu pentru afacerile de cari sînt răspunzători în sfera lor mai restrînsă.
Introducerea unei asemenea diversificări şi aplicarea ei mai cu seamă asupra măsurilor legislative nu ne pare tocmai grea. Se-nţelege însă că pentru aceasta se cere din partea deosebitelor guverne o mărginire de bunăvoie în privirea lucrărilor legislative, încît propuneri de legi nouă sau de ordinaţiuni generale mai însemnate să nu se facă decît într-un răstimp oarecare, iar acele cari nu se pot înainta în acel răstimp să rămînă fără escepţie pentru anul următor. Nu credem că legislaţiunea noastră ar pierde ceva prin împuţinarea grabei cu care a lucrat pîn-acum.
În ediţia de dimineaţă a foii a apărut articolul de mai sus, în cea de seară, deci în aceeaşi zi, au apărut ordinul de cabinet prin care împăratul răspunde la demisia prinţului Bismarck în termenii următori:
La cererea d-tale din 6 a lunei curente răspund că un ignorez greutăţile în care te-ar putea aduce un conflict între datoriile ce ţi le impune Constituţia Imperiului şi între responsabilitatea ce-ţi incumbă; cu toate acestea nu mă văd dispus de a te descărca de funcţiunea d-tale numai pentru că crezi că, într-un caz dat, n-ai putea corespunde cu îndatorirea ce ţi-o impun art. 16 şi 17 ai Constituţiei Imperiului. Din contra, cată s-o las în seama d-tale de a-mi face mie şi apoi Consiliului Federal propunerile acelea cari sînt proprii de-a aduce o soluţiune constituţională a unui asemenea conflict între datorii.
Berlin, în 7 aprilie 1880
Semnat Wilhelm Cancelariului Imperiului, principe de Bismarck.
Ziarele austriace constată cu drept cuvînt parafraza cam rece a impetuosului ,,niciodată”. Ele nu încetează a pune, ca şi noi, în legătură evenimentul acesta cu alegerile din Anglia. Astfel, într-un articol intitulat Reflexe ale alegerilor din Anglia, ,,Neue freie Presse” încheie zicînd:
Ca oameni practici, cari au în vedere cele mai de aproape, ne întrebăm: Ce rezultă pentru statul nostru din primirea ce se face alegerilor engleze în Rusia, Franţa şi Italia? Răspunsul e pe buzele fiecăruia şi esprimăm numai ceea ce milioane de oameni gîndesc cînd zicem: Austria a avut pîn-acum doi amici şi nu mai are decît unul; e dar necesar de-a întări tot mai mult legătura cu un icul amic, cu Germania.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
17 februarie – 31 decembrie 1880
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XI