Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info
Scandalul actual cu rublele e aproape fără pereche în istoria scandalelor de asemenea natură. Decretul domnesc prin care li se ia cursul legal are următoarea cuprindere:
Art. 1 Cu începere din ziua de 27 noiemvrie rublele ruseşti de argint şi subdiviziunile lor nu vor mai avea curs legal în România.
Art. 2 De la această dată şi pînă la 31 decemvrie viitor inclusiv, ele se vor primi la casele statului pentru demonetizare pe cursul următor etc.
Ele se vor primi la casele statului, zice decretul.
Nici o casă a statului nu le primeşte pentru demonetizare. Se vede că la case nu se primesc ruble decît din mîinile neprihănite şi privilegiate ale patrioţilor. Deşi decretul domnesc cuprinde o măsură generală, îndărătul lui guvernul vrea să creeze un privilegiu, primind ruble numai de la anume persoane. Publicul aflînd aceasta, neştiind de ce statul nu le primeşte nici spre demonetizare, nu le mai primeşte defel în tranzacţiile lui şi astfel singura monetă divizionară din România e lovită de un discredit general, publicul în genere se simte furat peste noapte de numerarul de care dispunea.
Ca să se cunoască întreaga gravitate a situaţiei cată să amintim că puţina monetă naţională de argint pe care o avem a fost adunată la Banca Naţională. Piesele de 5 lei ale statului nu s-au emis încă de visterie, dar, chiar emiţîndu-se, sînt abia vro cinci milioane lei; moneta ce circulează e aşadar aproape esclusiv rubla cu subdiviziunile ei.
Publicul nu are absolut nici o vină de grămădirea rublelor în pieţele noastre. Ele n-au venit în piaţă ca marfă, ca bucăţi de 18 grame de argint fin cu preţ schimbăcios, din contră li s-a dat de către stat, prin anume decret, cursul legal de patru lei noi, c-un cuvînt au fost puse pe un picior egal cu moneta naţională de argint. Mai tîrziu 11 s-au făcut o scădere de 7 1/2%. Publicul a murmurat, dar a suferit-o. Astăzi scăderea cursului primitiv ajunge la 12 1/2%, publicul ar suferi-o şi pe aceasta.
Dar nu mai e o simplă scădere; rublele nu se mai primesc deloc, căci excepţia ce s-o fi făcînd cu privilegiaţii guvernului nici nu merită relevată. Astfel cel ce are ruble nu ştie ce are în mînă. În alte state publicul duce piesele ce sînt a se demonetiza la monetărie; acolo ele sînt puse la cîntar şi cumpărate c-un echivalent de monetă nouă. Banca Angliei nu ia nimic pentru acest schimb, monetăriile din Franţa un procent foarte mic.
La noi nu primeşte nimenea piesele demonetizate. La monetăria noastră, în ajunul demonetizării rublelor, au ars pare- se într-adins maşinele de batere, pentru a crea o scuză dacă monetăria n-ar primi rublele spre retopire şi prefacere în monetă naţională.
Iată dar situaţia nemaipomenită creată pieţei de cătră guvernanţii actuali.
Singura monetă în circulaţie e rubla şi subdiviziunile ei. Această singura monetă nu mai are curs legal.
Nimeni nu voieşte a o primi nici pentru valoarea ei intrinsecă, spre a o topi şi a da în schimb pe ea monetă naţională.
Publicul întreg e avizat de-a vinde rublele la zarafi cu paguba de 50% poate, pentru a le retrimite în Rusia, rămînînd a se şti dacă introducţiunea lor în împărăţia vecină va fi îngăduită.
Ce spectacol!
Un popor întreg pus la discreţia zarafilor evrei şi zarafilor patrioţi.
Vedem o mreajă întreagă de gheşefturi şi de scabroase afaceri întinzîndu-se asupra ţării întregi. Vedem pe cei privilegiaţi, tagma patriotică şi subdiviziunile ei, cumpărînd ruble pe un preţ de nimic şi introducîndu-le în mod clandestin în visteria statului în contra a aur sau a monetă legală. Cinzeci la sută se pot cîştiga într-o noapte, prin protecţie.
Întreg poporul are sentimentul de-a i se fi spart tejghelele peste noapte, de-a fi fost furat. Lucrul nu se poate repara decît dacă statul, fie la casele publice, fie la monetărie, va primi toate, absolut toate piesele în circulaţie, pentru a le demonetiza conform literei şi spiritului decretului domnesc.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
17 februarie – 31 decembrie 1880
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XI