Sperăm a putea aduce în curînd un răspuns amănunţit la lunga întîmpinare Mihălescu publicată în suplimentul
„Românului”. Deocamdată ne mărginim la reproducerea scrisorii d-lui N. T. Moldoveanu trimisă „Binelui public”. Din capul locului cititorii suplimentului Mihălescu a cătat să rămîie surprinşi de stilul împodobit cu flori retorice împrumutate de la prostituţie, de coordonarea arbitrară a datelor şi de tăcerea ca piticul asupra scrisorii generalului Russisky.
A alege din mulţime de documente pe acelea cari convin momentan, a nu pune la unele ziua în care ele au fost eliberate, a şterge ca cu buretele toate deosebirile de timp şi de altă na-tură, a anticipa şi prejudeca cercetările legale începute, a insulta, pe contrarii cărora n-ai nimic a le imputa iată asemenea un mod de discuţie, pe care însă nu-l vom urma noi. Dată după dată, act după act, observînd pretutindenea din fir în păr legătura între cauza sunătoare şi efectul monstruos, astfel sperăm a urma noi discuţiunea.
Iată deocamdată scrisoarea d-lui Moldoveanu.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1 noiembrie 1877 – 15 februarie 1880
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1980
Vol X, Pag. 24