Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info
Am trebui să compunem un anume dicţionar de graţioasele epitete ce se dădeau Domnului, Adunărilor şi miniştrilor prin gazetele roşii în timpul guvernului Catargiu, şi o anume antologie – floarea cuvintelor, zice biserica – de toate tiradele desperate a la Nichipercea cîte se adresau conservatorilor pentru liniştitele şi regulatele relaţii internaţionale pe cari le întreţineau cu Austro-Ungaria. „Corpul sîngerînd al României aruncat la picioarele contelui Andrassy” era fraza stereotipă pentru a însemna tractatul de comerţ; Vodă era „un agent al d-lui de Bismarck”, despre care „Românul” credea că n-o să afle români îndestul de denaturaţi ca să-l secundeze în planurile sale. Ce s-au ales azi din acele acuzaţii nedemne, de rea-credinţă, adevărată spumă a turbării patrioţilor nepuşi în slujbă? Nimic! Ironizatul ministru-baron al cabinetului conservator, d. V. Boerescu, continuă – pentru a vorbi limba „Românului” – a arunca corpul sîngerînd al României, de astă dată la picioarele d-lui de Haymerle, iar M. Sa Domnul e, în timpul discursului lui Gambetta ţinut la Cherbourg, un oaspe al familiei imperiale a Germaniei. Să se fi întîmplat umbra celor de astăzi sub conservatori, patrioţii ar fi simulat un paroxism care ar fi făcut necesară răcorirea lor în casele de sănătate şi citirea moliftelor marelui Vasilie.
Astăzi, de la venirea la putere a patrioţilor, România e aservită politiceşte şi economiceşte mai mult decît oricînd şi poartă coada alianţei austro-germane; cu toate acestea, fiindcă patrioţii sînt mari şi tari, toate sînt bune şi frumoase.
Cu toate acestea, nici sub fanarioţi chiar atîrnarea intereselor statului român de capriţiile vecinilor n-a fost mai mare decît astăzi. O probă dintr-o mie şi-o sută ar fi de ajuns. „L’Indépendance roumaine” a publicat bunăoară, mai zilele trecute, un comunicat al Ministerului de Comerţ din Austria adresat Camerei de Comerţ şi Industrie din Viena, în urma unei anchete făcută de acel minister asupra reclamaţiunilor la cari a dat loc esecutarea şi interpretarea convenţiei comerciale austro-române. În acest comunicat se zice că Ministerul de Externe a fost invitat de-a susţinea cu tărie reclamaţiile comerţului austriac cîte se produc şi de-a insista ca inconvenientele să fie înlăturate. Ministerul de Comerţ a făcut să răsară mai cu seamă plîngerile relative la modul arbitra cu care se fac evaluaţiunile la vamă ş.a.m.d.
În ce s-atinge însă de dările şi taxele de navigaţie în oraşele romane de pe Dunăre, i s-au comunicat Ministerului Afacerilor Străine toate amănuntele şi toate faptele cari au rezultat din anchetă, pentru ca ministrul nostru din România să le sprijine cînd va avea să susţie reclamaţiile noastre către România . . . Pentru taxele de navigaţie guvernul Român a ţinut seamă de plîngerile noastre, adresînd prezidenţilor comitetelor de port o circulară prin care dă acestor funcţionari controlul asupra antreprenorilor acestor taxe şi le indică a interveni, ivindu-se diferenţe între antreprenori şi particulari. Ministrul comunică Camerii o traducere a acelei circulare, invitînd-o a aduce cuprinsul ei la cunoştinţa celor interesaţi. Ar fi de dorit ca aceşti din urmă să comunice verbal sau în scris Ministeriului de Comerţ observaţiile lor asupra executării şi a rezultatului măsurilor luate de guvernul român.
Pentru a putea controla întrebuinţarea veniturilor la navigaţie s-a cerut ca să ni se facă o comunicaţie periodică asupra stării acestor venituri şi să ni se aducă la cunoştinţă proiectele ce sînt a se executa prin mijlocul sumelor percepute.
Avem deja la Ministerul de Comerţ un estras de pe aceste proiecte. Însă, nepărînd suficient pentru a exercita controlul sus- menţionat, s-a cerut o complectare a acestor ştiri.
În timpul anchetei a fost vorba de a face ca comerţul să stabilească biurouri de reclamaţie în locurile în cari se află vămi Române, şi mai cu seamă în Bucureşti. Aceste biurouri vor avea misiunea de-a primi plîngerile comercianţilor în genere, de-a aduna materialele necesare pentru constatarea inconvenientelor existente şi de-a lua măsuri destinate a satisface comerţul prin reclamaţiuni adresate autorităţilor superioare.
Ministerul consideră că stabilirea unor asemenea biurouri e foarte utilă şi recomandă prin urmare Camerei de-a discuta şi întrebuinţa mijloacele care ar putea servi la realizarea acestei idei.
Ministeriul Afacerilor Străine a fost informat de impulsiunea dată acestei idei de cătră anchetă şi a fost rugat ca, în caz de-a se crea asemenea biurouri de reclamaţie, să ordone legaţiunii I. şi R. din Bucureşti, precum şi tuturor autorităţilor consulare I. şi R. din România, de-a le da concursul cel mai energic în exerciţiul funcţiunilor lor.
Iată dar viitorul ce ne aşteaptă: controlul exercitat de-un stat străin asupra percepţiei dărilor vamale şi de navigaţiune şi o organizaţie întreagă de biurouri de reclamaţie a căror activitate să fie neîntrerupt îndreptată în contra activităţii fiscului nostru. Comunicatul de mai sus, iscălit de d. Kremer, ministru de comerţ al Austriei, e, pare-ni-se, destul de elocuent pentru a arăta pînă unde se pot ridica, sub un guvern roşu, pretenţiile de internaţionalitate şi de prerogative consulare. Pe cînd negoţul şi industria străină, sprijinite cu energie de guvernele lor, cuceresc stradă cu stradă şi port cu port în România, sustrăgîndu-i- se pe zi ce trece românului orice mijloc de alt trai decît agricultura estensivă şi funcţiile statului, tot pe atuncea foile oficioase visează a dezgropa movili de aur din Carpaţi, pentru a ne îmbogăţi peste noapte. Dacă veţi descoperi chiar munţi de aur, cari împing la lene, în locul cărbunelui de pămînt, care împinge la muncă, cu acest sistem nu vor fi ai noştri.
Cititorul însă va vedea cît e de elastică coarda concesiilor cătră străini cînd patrioţii sînt la putere şi ce moft e catonismul lor cînd sînt în opoziţie!
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
17 februarie – 31 decembrie 1880
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XI