Din sorginţi autorizate se vesteşte în sfârşit că toate puterile garante s-au învoit asupra propunerilor de pace pe cari le vor face Porţii. Baza acestor propuneri este un program format de cabinetul englez şi până acuma s-a şi făcut paşii necesari pentru ca Poarta să declare adeziunea sa la acele propuneri.
Pe de altă parte sultanul, silit de ţinuta poporului englez şi convins că numai în acest mod se poate prelungi existenţa statului turcesc în Europa, s-a hotărît a face toate concesiunile posibile, lăsând ca rivalităţile dintre puteri să le modereze şi să li deie acea corectură care să convie mai mult ori mai puţin tuturor. Şi într-adevăr acum, când scriem aceste şiruri, nici nu mai este vorba de opinia Turciei, ci numai de cererile Austriei, pe de o parte, de ale Rusiei pe de alta. Austria ar dori ca provincilor răsculate (Bosnia, Bulgaria, Herzegovina) să li se deie cât se poate de puţină autonomie, Rusia cere cât de multă. Între aceste opinii divergente se vede că lucrează cu linişte diplomaţia cancelariei germanice. Astfel textarea acelei cancelarii formulează în definiţie clară îndreptăţirile provinciilor răsculate ca o autonomie administrativă, adică ca un sistem de instituţii prin care populaţiunile să fie puse în starea de-a controla actele organelor esecutive locale şi a se garanta în contra mânuirei arbitrare a autorităţii statului. Cu această textare dispar prevenţiunile Austriei, care se temea de formarea unor nouă state semisuverane, căci redactarea de faţă nu cuprinde decât o administraţie locală ameliorată.
Cât despre condiţiile de pace faţă cu Serbia şi Muntenegru, baza lor e statu-quo, cu toate că Muntenegrul va căpăta un mic teritoriu. Suspensiunea ostilităţilor s-a prelungit până la 21 septemvrie st. vechi.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1870 – 1877
ALBINA, FAMILIA, FEDERATIUNEA, CONVORBIRI LITERARE, CURIERUL DE IASI
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1980
Pag. 100