[„E CUMPLITĂ STAREA DE LUCRURI…”] – de Mihai Eminescu [19 iunie 1881]

Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info

E cumplită starea de lucruri în Moldova, atât de rea încât colorile cele mai negre nu sunt în stare să redea întunericul tabloului economic pe care-l prezintă jumătatea cea mai generoasă a României. În Ţara Românească roşii sunt străini deznaţionalizaţi, deci de bine de rău această jumătate a ţării, chiar votând sub influenţele unui guvern roşu susţinut de străini, totuşi află, de nu o reprezentaţiune adevărată, dar un surogat de reprezentaţiune, răzătura de coaje de stejar în loc de făină. În Moldova, care are un caracter naţional mult mai puţin asimilant şi mai rezistent decât partea de dincoace de Milcov, populaţia e lăsată la discreţia unei administraţuni fără nume care e în buzunarele jidanilor, asemenea Ministeriului de Război. Acea jumătate a ţării se zbate sub egemonia uliţei Bucureştilor aliată cu jidanii, prezentând aproape ultimele convulsiuni ale unui corp care moare. Puţinele colţuri de selfgovernment care a putut a se alege în mod liber strigă prin ţifre şi din gură că starea lucrurilor e nesuferită.

Astfel în studiul statistic asupra mişcării populaţiunii din oraşul şi judeţul Iaşi pe deceniul 1870 – 1879, de

N.A. Alexandrini, secretarul consiliului judeţean, citim următoarele: În aceşti zece ani oraşul Iaşi prezintă datele de mai la vale :

s-au născut români      10 329; izra [aeliţi ] 17 446 au murit români   15 952; izr [aeliţi ]       12 294

– 5 623 5 152.

În Târgul Frumos:

s-au născut români      798; izr [aeliţi ]            698

au murit români           1 219; izr [aeliţi ]         662

– 421    + 36

În judeţ:

s-au născut români      31 669; izr [aeliţi ]       2 359 au murit români 30 868; izr [aeliţi ]       1 220

+ 801   + 1 139

Aceste puţine date sunt strigătoare la ceruri.

Vedem că în oraşul Iaşi au murit în zece ani 5700 de români mai mult de câţi s-au născut şi s-au născut 5200 de străini mai mulţi decum au murit. În locul oricărui român care se stinge se naşte un străin. În judeţ, căci prin sate sunt mai puţini străini, românii au crescut la o mortalitate de 31000 abia cu 800 inşi; străinii la o mortalitate de douăzeci şi şase de ori mai mică, la 1 200 abia, s-au sporit cu 1 139.

Ce abis de lipsă şi de mizerie trebuie să fi ascunzând aceste cifre [î]şi poate imagina numai acela care cunoaşte valoarea cifrelor statistice, care ştie că o asemenea decreştere a unui popor pe un teritoriu fertil şi mare cată a se atribui degenerării fizice a rasei şi unei mizerii artificiale, produse prin supraîncărcarea poporului cu greutăţi pe care nu e ‘n stare a le duce.

Se ştie că cea mai esenţială deosebire între liberalii din Moldova şi roşii de aici e mai cu seamă aceasta, că cei dendâi caută să scape Moldova de sub grozava asuprire a străinilor, pe când roşii de aici fraternizează cu străinii şi le cedează punct cu punct, începând cu drepturile cetăţeneşti şi sfârşind cu toate întreprinderile. De aci liberalii din Moldova ar renunţa bucuros la orice vederi politice formale, numai existenţa naţională a ţării să fie asigurată, şi şi-ar da mâna cu oricine ar avea în vedere un guvern naţional, esclusiv poate, dar în sfârşit odată măcar naţional. Tot din cauza aceasta liberalismul cosmopolit al roşiilor nu poate prinde rădăcină dincolo de Milcov.

Daca relele economice de azi vor merge crescând Moldova e în pericolul de a deveni prada celei dendâi puteri străine care i-ar garanta populaţiei măcar viaţa fizică în contra lipitorilor care o sug şi o degradează.

Ce face guvernul, ce d. C.A. Rosetti? În loc de-a da tot concursul posibil elementelor cari se opun înstrăinării ţării, d-sa instigă formarea unui partid roşu în Moldova, compus din jidanii cari, prin modificarea art. 7, devin alegători în colegiul I şi al II[-lea].

Uneltele pentru această definitivă vînzare de ţară şi naţionalitate sunt acei cari, pentru funcţii, sapă consiliul general al judeţului Iaşi şi consiliul comunal de acolo, căci din Iaşi e vorba ca să pornească şi iudaizarea cea politică a ţării, după iudaizarea ei economică. Pentru aceasta se întreţine o vie corespondenţă între d-nul C.A. Rosetti şi ciracii lui Herşcu Goldner, d. Gheorghian şi alţi ejusdem farinae, având de scop a discredita cele două consilii, care- şi permit a atrage atenţia ţării asupra mizeriei guvernului central, asupra lipsei de sprijin ce-o întâmpină Moldova la toate trebuinţele ei legitime.

Pe când aci, în Dealul Mitropoliei, se votează proiecte şi răsproiecte de răscumpărări şi de construiri de drum de fier cari vor urca în curând capitalul datoriei publice la un miliard, populaţia românească piere văzând cu ochii şi e suplantată prin odium generis humani, prin tot ce e mai imund din scursăturile străinătăţii la noi. Se deşertează Rusia şi se curăţă, se deşertează Austria şi se curăţă de elementele ei bolnave, pentru a da pe viitorii cetăţeni roşii ai Moldovei, pe patrioţii de meserie ai d-lui C.A. Rosetti.

Cele douăzeci de steaguri jidoveşti din cortejul istoric al încoronării seamănă mult cu steagurile unei armate de invazie intrate înlăuntrul unei cetăţi ale cărei chei istorice a fost vândute de un trădător. E consecuent şi în natura lucrurilor ca, spre răsplată, acesta să fie şi reversibil şi ministru de interne.

MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1 ianuarie – 31 decembrie 1881
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XII

Mihai-Eminescu.Ro

image_pdfimage_print

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *