O depeşă din Ragusa arată că ştirile sosite în Bilec şi Trebinje din izvor autentic turcesc confirmă ştirea despre victoria cea strălucită a herzegovinenilor şi muntenegrinilor asupra turcilor la Verbiza. Chiar turcii din Trebinje spun că muntenegrinii au luat în adevăr tunuri de la turci cu acea ocazie şi că le-au sfărâmat cu totul câteva batalioane. Selim Paşa a murit în luptă dimpreună cu mulţi oficeri superiori din statul major. – Tot o depeşă din Ragusa arată că la 31 iulie au ajuns la Cetinje prizonierul Osman Paşa însoţit de 30 nizami. Dintre capii muntenegrini n-au căzut nici unul în lupta de la Verbiza. Armata herzegovină şi muntenegrină au avut în acea luptă vro 200 de răniţi. – O altă depeşă din Ragusa spune că Muchtar Paşa s-a încercat în deşert a da ajutor armatei de la Trebinje şi Bilek, deoarece muntenegrinii, prevăzând aceasta, au întrerupt comunicaţiunea lui Muchtar, ameninţând Trebinje, după care acesta a fost silit a da înapoi.
Din Constantinopole să depeşază cu data 1 august (oficial) că după cum glăsuieşte o telegramă. de la Niş, Ejub Paşa, înaintând spre Gurgusovac (Cnjazevac) s-a întâlnit cu un corp de armată sârbesc. După o luptă de 7 ceasuri, turcii au bătut pe sârbi, luând poziţiile lor strategice. Tot prin acea telegramă se spune că armata comandată de Suleiman Paşa s-a unit, pe pământul sârbesc, cu armata condusă de Ejub Paşa.
Armata sârbească comandată de generalul Tschernajeff stă pe loc la Gurgusovac şi aşteaptă ocazia binevenită spre a respinge atacurile turcilor.
Din Belgrad să depeşază că turcii care au năvălit pe la Gramada în mai multe localităţi a departamentului Cnjazevac, fac toate cruzimile pe unde străbat şi aprind cu petroleu sate şi biserici fără nici o cruţare. Asupra celor de pe urmă evenemente de pe câmpul de răzbel n-avem nici o ştire din izvor sârbesc, de unde conchidem că cauza sârbilor nu stă tocmai bine pe câtă vreme nu mai au timp a-şi publica izbânzile, după cum obicinuiau la începutul campaniei de faţă. Se vorbeşte că generalul rusesc Kauffmann a sosit la Belgrad ca să ieie comanda armatelor sârbeşti. Se ştie că aceasta este unul din cei mai buni generali ai Rusiei.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1870 – 1877
ALBINA, FAMILIA, FEDERATIUNEA, CONVORBIRI LITERARE, CURIERUL DE IASI
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1980
Pag. 66