Comitetul central pentru serbarea întru memoria lui Ştefan cel Mare. APEL cătră onoratul public român – de Mihai Eminescu [Cu paternitate incertă]

Comitetul central pentru serbarea întru memoria lui Ştefan cel Mare

APEL

Cătră onoratul public român

Luînd junimea română academică în consideraţiune că o amînare a serbării întru memoria lui Ştefan cel Mare ar produce dezinteres pentru totdeauna, a decis în adunarea sa generală de la iuniu cumcă ”Comitetul central se însărcinează a esecuta serbarea în august cu mijloacele despre cari dispune”.

Primind comitetul această sarcină grea, păşeşte de nou, rezolut şi plin de însufleţire, la realizarea scopului măreţ. În darn sînt însă neînsemnatele puteri ale unui comitet, în darn este zelul modest al unei junimi! Serbarea de la Putna n-are să fie serbarea unui comitet a unei junimi: serbarea de la Putna trebuie să fie un act produs de o naţiune întreagă, serbarea de la Putna are să fie întrunirea naţiunei române în suvenirile trecutului, în însufleţirea prezintelui şi în speranţele viitoriului! În trecutul neguros al naţiunei române sînt multe puncte strălucitoare, unul dintre aceste, cel mai strălucitori, este acela în care apare umbra măreaţă a lui Ştefan cel Mare; pe lîngă această suvenire să ne adunăm; la mormîntul acestui bărbat să ne dăm mîna; aici să o zicem în faţa lumei că am avut un trecut şi voim a avea un viitori!

Iată ideea! Iată scopul serbării! Nu junimea română academică a produs ideea serbării întru memoria lui Ştefan cel Mare: ea purcede din conştiinţa naţională română. Naţiunea română voieşte cultura, şi cultura ei trebuie să fie una: omogenă la Prut şi la Somiş, omogenă în sînul Carpaţilor cărunţi şi pre malurile umede ale Dunărei bătrîne! Şi viitoriul, cultura viitoriului, unitatea spirituală a viitoriului zace în noi, în generaţiunile prezintului!

Cu mijloace despre cari comitetul dispune serbarea nu se va putea aranja în mod demn de umbra măreaţă a eroului la al cărui mormînt ne-am ales altariul, nu în un mod care să facă onoare junimei academice a naţiunei române. Sperăm însă că cu ajutoriul onoratului public român mijloacele noastre se vor putea înmulţi şi noi vom putea aranja o serbare cel puţin modestă, seriozitatea şi însufleţirea generală o vor face grandioasă. Nenorocirea care a lovit fondul serbării nu poate înnegura scopul care serbarea l-a avut; fatalitatea nu poate să triumfeze preste o idee! Sîntem de ferma convingere cumcă publicul român nici pînă azi nu au pierdut din zelul său nobil faţă cu cauzele măreţe!

Apelăm dară la naţionalismul tuturor românilor, rugînd pre toţi acei fraţi ai noştri cari voiesc a conlucra spre realizarea serbării să binevoiască a se pune în corespondinţă cu comitetul central.

Comitetul primeşte corespondinţele şi contribuirile sub adresa: Vas. Bumbac, Viena, Universitate.

Viena, în iuniu

D. Bumbac, m.p.

vice-preşedinte

Ioan Slavici, m.p.

secretariu

 

APEL

Cătră junimea română

Fraţilor! Nime nu e mai mult pătruns de ideea serbării întru memoria lui Ştefan cel Mare decît noi, pentru al căror viitori serbarea va să aibă cele mai mari rezultate.

Prin încrederea voastră, junimei române din Viena i s-a dat sarcina onorifică de a conduce deocamdată lucrările spre realizarea serbării. Azi e momentul ca să facem un pas rezolut, să realizăm dorinţa noastră comună. Pierdem un an din rezultatele serbării dacă amînăm serbarea pre anul viitori.

Apelăm dară la zelul vostru naţional şi vă provocăm:

A vă organiza în timpul cel mai scurt în comitetele filiale şi a vă pune în corespondinţă cu comitetul central din Viena (V. Bumbac, Universitate).

A vă da părerea faţă cu serbarea, şi în special faţă cu modul în care doriţi ca ea să se realizeze, ca aşa serbarea să poată fi un act produs conform dorinţelor comune ale junimei române.

A lucra în cercul vostru pentru lăţirea ideei serbării şi realizarea ei, colectînd contribuiri şi trimiţîndu-le comitetului central pînă la iuliu a.c.

A vă îngriji mai cu deosebi despre aceea ca să puteţi participa cît mai mulţi la serbare.

Pînă la finea acestei lune, comitetul central va compune programul festiv şi vi-l va face cunoscut.

De la energia junimei române depinde realizarea serbării: la lucru dară fraţilor!.

Viena, în iuniu

Pentru comitet: ca mai sus

 

APEL

Cătră junele române

Surorilor! A venit momentul ca junimea română să manifesteze conştiinţa unităţii sale naţionale; a venit momentul ca junimea română să o zică în faţa lumei că e îndestul matură spre a-şi cunoaşte chemarea sa socială în Orientul Europei.

Au trecut timpurile fierului; au trecut era puterei brute: pe stindardul junimei române este azi numai una deviză: cultura. Cu ocaziunea serbării întru memoria lui Ştefan cel Mare, junimea română academică, şi cu ea întreaga junime română, voieşte a da espresiune unitară rezoluţiunei sale de a se cultiva – cultiva omogen.

Acest act mare ar pierde din valoarea sa etică dacă voi nu aţi conlucra spre realizarea lui, dacă voi nu aţi lua parte la această întrunire: junimea română întreagă trebuie să producă actul !

Surorilor! Priviţi la măreaţa voastră ginte. Au căzut Roma bătrînă; noi am rămas orfani; numai una ereditate a rămas – superioritatea spirituală a gintei latine. Azi e momentul să arătăm cumcă sîntem ce sîntem ! Şi voi fiţi cu noi! Cornelia a crescut pe Grachi; Ioana a eliberat Francia; Medicele au fost numele artelor; Şarlota a murit pentru binele comun: voi fiţi surorile noastre!

Apelăm la simţurile voastre naţionale şi vă rugăm ca să conlucraţi în verice mod spre realizarea serbării – înştiinţînd comitetul central din Viena (V. Bumbac, Universitate) despre nobilul sucurs.

Vă rugăm în special:

Ca să binevoiţi a face pentru fiecare ţară română (Muntenia, Moldova, Bucovina, Transilvania, Crişana, Timişoara, Marmorosa şi Besarabia) cîte o flamură cu inscripţiunea:”Cultura e puterea popoarelor” – Junele române din (ţara).

Ca să binevoiţi a trămite aceste flamure comitetului central la locul serbării (Putna, Bucovina) cu cîteva zile înainte de serbare ( aug. a.c.) prin o reprezentantă aleasă din junele ţărei respective ori, dacă asta nu se poate nicidecum, prin poştă.

Flamurele vor servi la serbare de decoraţiune, reprezentînd sexul frumos al întregei românimi, iară după serbare junii români vor primi flamurele din mînile junelor române, ca eterne suveniri ai acestei zile măreţe!

Dacă toţi voim, va fi!

Viena, etc. ca mai sus

MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1870 – 1877
ALBINA, FAMILIA, FEDERATIUNEA, CONVORBIRI LITERARE, CURIERUL DE IASI
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1980
Pag. 317

Mihai-Eminescu.Ro

image_pdfimage_print

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.