[„PREAOSFINŢIA SA MUSIU CHIŢU…”] – de Mihai Eminescu [3 octombrie 1881]

Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info

Preaosfinţia sa musiu Chiţu a ieşit prooroc şi făcător de minuni. Hagi Ivat, care s-a încumetat a scoate luna din puţ, n-a scos-o aşa de bine la capăt ca Preaosfinţia Sa, vlădica celei mai proaspete divinităţi, descoperite în seara banchetului, pe când Duhul Sfânt se pogorâse asupra apostolilor în chip de udătură, insuflându-le tuturor darul dumnezeiesc al suptului.

Demult am bănuit în adevăr că roşii ar fi având parte la crearea universului; dar că unul dintre ei e chiar Dumnezelea, închinat de neamul lui Fundescu în biserică de urdă, asta n-am ştiut-o încă.

A ieşit la maidan şi Dumnezelea ciurarilor.

D-lor, zice Preaosfinţia Sa nea Chiţu, ridicându-mă acolo unde prevăzusem că am să mă ridic, am văzut aceasta ca prin un apocalips, prin o revelaţiune ca a lui Sf. Ion…

La început…

O voce. La început era cuvântul.

Chiţu. Ei bine, la început era „Românul” şi „Românul” era Rosetti şi Rosetti era „Românul”, şi nimic nu s-au făcut din cele ce s-au făcut fără „Românul” şi fără Rosetti.

Voi zice, să trăiască „Românul” românilor şi să trăiască românii „Românului”.

Iată cuvintele Preaosfinţitului Chiţu, citate exact din Evanghelia sfântului Ioan Fedeleş.

E prea adevărat că Unirea Principatelor a făcut-o moldovenii; adevărat că cel întâi cabinet al României unite era un cabinet Barbu Catargiu, adevărat că secularizarea averilor închinate se datoreşte lui Cuza Vodă, împroprietărirea, cu toate defectele ei, lui Cogălniceanu, reforma legislaţiunii lui Boerescu şi altora, organizarea serviciului financiar şi întemeierea creditului unui Mavrogheni şi G. Cantacuzino; organizarea armatei – lui Ştirbei Vodă, urmărită cu stăruinţă zece ani de zile de generalul Florescu, precum e asemenea adevărat că România e în orice caz făptura dinaştilor Basarabi şi Muşatini.

Dar ce sunt toate acestea? Iluzii.

Apocalipsul sfântului Ioan Fedeleş, capitolul Udăturii, gârliciul 32, altfel spune:

„Nimic nu s-a făcut din cele ce s-a făcut fără Rosetti şi fără «Românul»”.

Ba nu zău, gluma la o parte, pututu-ne-am -fi aştepta ca d. Chiţu, care trecea de-a puterea fi de om mai serios, va ajunge la aşa hal încât să-l declare pe d. C. A. Rosetti până şi identic cu Dumnezeu?

Nu ne vom încerca să punem în relief meritele d-lui C. A. Rosetti. Dacă a nega şi a discompune, a stârpi iubirea de trecut şi instinct de adevăr e un merit, desigur că şi viaţa acestui cetăţean e plină de merite.

În opoziţie fiind, se joacă cu bomba lui Orsini, destul de prudent pentru a n-o arunca, nu de alta, dar aruncând-o, ar fi făcut poate cunoştinţă c-un alt cordon, mai ţeapăn decât acela al Stelei României. Dar se joacă cu acea bombă, ameninţând în dreapta şi-n stânga, neavând însă nicicând curajul de-a o face să esplodeze.

La putere fiind, devine tipul slugărniciei şi al linguşirii. Nicicând regele sau regina n-au văzut în ţara noastră, unde desigur e destulă plebe cosmopolită ridicată din gunoaie, slugarnică prin natura ei, niciodată, zicem, n-au văzut un om mai prosternat dinaintea mărimii lor pământeşti, mai gata de a-şi renega tot trecutul, de a-şi abjura principiile, de-a fi apostol al propriilor sale învăţături decât pe acest republican Să trăiască românii « Românului» zice d. Chiţu.

O dorinţă foarte justificată din punct de vedere bugetar.

Românii „Românului” sunt bunăoară d. Câmpineanu, cu 40000 franci leafă; d-nii Fălcoianu, Stătescu, Costinescu, asemenea cu zeci de mii de franci lefuri anuale; cumulardul prinţ Dim. Ghica, care e în acelaşi timp prezident la Societatea Dacia – România, la Creditul Financial Rural, la Regia tutunurilor, la drumul de fier Suceava

– Iaşi, la Eforia Spitalelor, la Societatea de Construcţie, la Fabrica de Chibrituri, pretutindeni cu lefuri şi diurne şi neavând pereche decât un alt cumulard şi acaparator de funcţii, vestitul general de clistirerie Davila.

Aceşti acaparatori de funcţii sunt românii „Românului”.

Cât despre românitatea românilor „Românului” vom cita numele convivilor d-lui C. A. Rosetti şi cititorul va alege:

Urechia (din cauze cronice: recte Popovici, „tata rus, mama rus, dar Ivan maldavan „); E. Caligari, general Angelescu (grec), Filitis, Giani, Davila, Cariagdi, Costinescu (armeano – neamţ), Frederic Dame, Carada, Xantho, Derussi, Cerlenti, Chrisoveloni, Ioannidi, Muller, Elias, Papazoglu, Levy, Ascher, Nedekovici, Nacu, Rietz, Oppler, Graboski, Panaioti, Stelorian, Marghiloman, Pr. Demetrescu (armean), Th. Ştefănescu (bulgar), Eliad, Lapati, Dimitriadi, Villacros, Pascaly, Verussi, Eustaţiu, Gobl, Pandrav, Fundescu (se pretinde bosniac, ezităm între ciurar şi lingurar ), Sergiu, Arghiropol, Halfon, Culoglu, Schina, Perticari, dr. Severin (recte Bosnagi; nu ştie româneşte), Arion, Caramanlâu, Cavadia, Vermont (recte Grunberg), Sim. Mihălescu (recte Hagi Ivat, bulgar), Hilel Manoach, Djuvara, Pilidis, Lazaridis, Calerghi, Mavrus, Enciulescu (bulgar), Stăncescu, Zaharidi, Dancovici, Pencu, Staicovici, Radovici etc. etc.

Iată românii „Românului”.

Iar „Românul” acestor români e d. C. A. Rosetti, om al cărui părinte, al cărui frate chiar nu ştia să vorbească româneşte.

Ş-apoi foaia guvernamentală mai zice că cităm numai pe Pherekydes ! Iată lista lungă a convivilor d-lui C. A. Rosetti, iată elementele determinante ale limbii, istoriei, caracterului naţional al României.

Celor mai mulţi le-o fi de ţară cum ni-i nouă de mere pădureţe. Mai e îndoială? Iubirea de ţară e pururea şi pretutindenea iubirea trecutului; patria vine de la cuvântul pater şi numai oameni cari ţin la instituţiile părinţilor lor, la petecul de pământ sfinţit de munca şi sângele părinţilor, pot fi patrioţi.

Patriotism cu părinţi îngropaţi în Ţara Bulgărească şi cari nici ştiau româneşte, un asemenea patriotism nu există.

MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1 ianuarie – 31 decembrie 1881
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XII

Mihai-Eminescu.Ro

image_pdfimage_print

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.