SERBIA [„REPREZENTANTUL RUSIEI…”] – de Mihai Eminescu 23 iunie 1876]

Reprezentantul Rusiei şi-au dat în Belgrad toate silinţele ca să-l oprească pe principe de la calcarea hotarălor turceşti. Prinţul au declarat însă că silit de populaţie, nu poate rămâne nepăsător nici în faţa întâmplărilor din Bosnia, nici în privirea violării fruntarielor sîrbe din partea turcilor. Căci într-adevăr colonelul Oreşcovici, delegat sîrb în comisia mixtă din Vidin menită a cerceta violările de teritoriu, s-a întors de-acolo fără de nici un rezultat. Interpelări făcute în Camera comunelor şi în cea a lorzilor din Anglia au dat ocazie guvernului englezesc de a declara că deşi pân – acuma nici un ostaş sîrbesc n-au trecut hotarele ţărei sale, totuşi speranţa pentru mănţinerea păcei ar fi mai mult decât problematică. Acest război s-ar fi putut încunjura dacă propunerea dizbătută mai înainte (de-a se numi prinţul Milan vicerege al Bosniei păstrându – se deplina suveranitate a sultanului) ar fi fost primită de Poartă. De-aceea la 17/29 iunie deja au plecat din Belgrad ultimatul Serbiei, iar în 17/29 au fost prezentat Porţii de cătră agentul diplomatic Magazinovici. Acest ultimat are forma unei scrisori a prinţului cătră Poartă. Prin el se cere în ton cam provocant ca administraţia Bosniei şi a Serbiei vechi să i se cedeze Serbiei. Pentru realizarea acestei cereri se pune în perspectivă chiar războiul.

Tot în această zi (17/29 iunie) era să apară în gazeta oficială”Srbsky Novine” decretarea stărei de asediu asupra Serbiei. Ziarul, în loc de-a apărea dimineaţă, au apărut abia la amiazăzi, pentru că ediţia întâi nu s-au împărţit. Ediţia a doua n-au conţinut acea publicaţie. În această zi la 5 oare dimineaţa prinţul au părăsit rezidenţa, în strigătele entuziastice ale poporului şi în zgomotul tunurilor, pentru a se duce a armată. Înainte de a pleca au adresat soldaţilor din Belgrad următoarele cuvinte: „Ostaşi! Cel dintâi ostaş al ţărei, mă pun în fruntea armiei şi plec în câmpul de război, spre a corespunde chemării mele şi numelui ce port. Vouă vă încredinţez pe soţia mea, pe princesa. Apăraţi-o pe ea şi rezidenţa. Rămâneţi cu bine!” Apoi luând flamura, o sărută, şi dând-o unui ofiţer îi zise: „Oştene, îţi încredinţez ţie acest stindard. Să-l aperi pân’ la cea din urmă picătură de sânge“.

Tot în această zi la 10 oare sara prinţul sosi în tabăra de la Deligrad unde soldaţii îl primiră cu entuziasm. După ţinerea unei reviste, prinţul a plecat la Alexinatz, cuartierul general al corpului de armată comandat de generalul Cernaieff.

La 19 iunie/1 iulie s-a publicat la 5 oare sara manifestul de război şi s-au afişat pe zidurile caselor din Belgrad. Mase de popor s-au adunat înaintea placatelor. Manifestul e intitulat „Cătră iubitul meu popor”.

MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1870 – 1877
ALBINA, FAMILIA, FEDERATIUNEA, CONVORBIRI LITERARE, CURIERUL DE IASI
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1980
Pag. 45

Mihai-Eminescu.Ro

image_pdfimage_print

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.