Sub data de 2/14 august se vesteşte naşterea principelui de coroană al Serbiei. Facerea princesei a fost grea şi s-a întâmplat pe la 6 oare dimineaţa, la 10 ore o sută şi una bătăi de tun au anunţat capitalei acest fericit eveniment, pe la 12 casele erau împodobite cu flamure naţionale. Ministerul s-a grăbit a aduce felicitările încă în acea dimineaţă, iar corpul diplomatic a doua zi. Naşul pricipelui născut va fi ţariul Rusiei, deci botezul se va amâna până la sosirea unui reprezentant al puternicului suveran. Un buletin oficial care vesteşte poporului acest eveniment are următorul cuprins:
Dimineaţa zilei de astăzi a adus întregului popor sîrbesc o solie fericită. Înălţimei Sale Principelui şi Domnului nostru Milan Obrenovici IV i s-au născut un fiu şi nouă sârbilor, poporului său, un moştean al tronului. Pronia dumnezeiască au voit ca tunurile să vestească naşterea moştenitorului în aceiaşi vreme în care tunurile părintelui său răsună în toate părţile graniţelor noastre, spre dobândirea renaşterei scumpei noastre patrii şi liberarea poporului sîrbesc. În acest fericit eveniment, pe care Dumnezeu ni-l trimite în zile grele, noi salutăm gagiul de biruinţă a sfintei noastre cauze, care se află în hotărâtoare luptă cu cei mai aprinşi ai noştri protivnici. Fie deci cea dintâi urare pe care închinăm scumpului coborâtor ca să trăiască cu sănătate şi ca Dumnezeul neamurilor Niemana şi Obrenovici să ajute părintelui său de a săvîrşi lucrarea mare, cu noroc începută, spre a lăsa de moştenire fiului său o Serbie tare şi liberată, pentru ca acesta să rămâie în urmă apărător sârbismului întinerit, a luminatei sale case şi a întregului şi viteazului popor sîrbesc. La naşterea luminatului moştenitor au fost faţă Prea Sfinţia Sa Mitropolitul Mihail şi d-nii miniştri Stevcia Mihailovici şi Iovan Ristici. Luminata leuză, princesa şi doamna noastră Natalia, precum şi născutul moştenitor al tronului se află în dorita sănătate.
Această întâmplare au schimbat din nou faţa lucrurilor. Perspectiva păstrărei dinastiei sale au înlăturat diferenţele de opinii dintre principe şi ministrul de esterne Ristici, încât în ziua evenimentului acest din urmă şi partidul său au obţinut maioritatea în consiliul de miniştri. Cernaief, despre care se făcuse vorbă că e în Belgrad ş-ar fi asistat la consiliu, au trimis printr-un delegat al său o espunere în care arată că situaţia militară nu e defel atât de compromisă pentru a da loc la solicitări de pace. Tot în acest sens a pledat şi Ristici, încât criza ministerială, acută c-o zi înainte, se poate privi ca înlăturată, până la o recidivă a sârbilor, care poate ar face necesară căderea preţ <ist>entului ministru. Prin urmare misiunea lui Germani e amânată. Principele au luat alte gânduri şi va porni în curând la armia de pe Drina.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1870 – 1877
ALBINA, FAMILIA, FEDERATIUNEA, CONVORBIRI LITERARE, CURIERUL DE IASI
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1980
Pag. 81