Piesele Visul Dochiei şi Oştenii noştri le datorim penei d-lui Frederic Damé. D-sa au mai comis până acuma scrieri dramatice „originale”, care însă, stingându-se de mult de moarte bună, credem a putea face abstract de la ele, de vreme ce…
![VISUL DOCHIEI, POEM ÎNTR-UN ACT.- OŞTENII NOŞTRI. COMEDIE (?) ÎN TREI ACTE – de Mihai Eminescu [12 noiembrie 1877]](http://www.mihai-eminescu.ro/wp-content/uploads/2017/03/Mihai-Eminescu-1-1878-Fotografia-2-Societatea-Junimea-Photography-Studio-Ro-670x300.jpg "VISUL DOCHIEI, POEM ÎNTR-UN ACT.- OŞTENII NOŞTRI. COMEDIE (?) ÎN TREI ACTE – de Mihai Eminescu [12 noiembrie 1877]")
ARBOROASA [ ÎN «NEUE FREIE PRESSE» NE-A ÎNTÎMPINAT…”] – de Mihai Eminescu [11 noiembrie 1877]
În „Neue freie Presse” ne-a întâmpinat uimitoarea ştire că o comisie judecătorească s-au dus în seminarul Mitropoliei Bucovinei (din Cerinăuţi) şi au arestat pe patru candidaţi interni de teologie, sechestrând totodată averea şi hârtiile societăţii dizolvate „Arboroasa”. Membrii acestei societăţi…
CONSPIRAŢIILE DIN CONSTANTINOPOL – de Mihai Eminescu
Acum de câteva zile s-au văzut lipite pe zidurile Constantinopolului placarde care provocau poporul să omoare pe Mahmud- Damat, socrul sultanului, învinuindu-l că voieşte să facă pace şi să vânză Turcia Rusiei. Mahmud-Damat învinui iarăşi din parte-i pe exsultanul Murad…
[„«ROMÂNUL» CONTINUĂ ŞI ACUM …”] – de Mihai Eminescu [2 noiembrie 1877]
„Românul” continuă şi acum acea ciudată polemică cu „Presa” care consistă în întoarcerea de cuvinte, asemănări de cifre, certe asupra marginilor frazelor întrebuinţate şi alte asemenea. Obiectul acestor dezbateri fără de folos este pe de o parte numărul ostaşilor căzuţi…
EMINESCU LA „TIMPUL” (1877-1883), „ROMÂNIA LIBERĂ” (1888) ŞI „FÂNTÂNA BLANDUZIEI” (1888-1889) – de Dimitrie VATAMANIUC
I. CONSIDERAŢII GENERALE 1 Fondarea „Timpului” şi schimbările în orientarea sa politică. Cotidianul bucureştean este întemeiat în 1876, ca organ de presă al Partidului conservator, de sub conducerea lui Lascăr Catargiu, la guvern din 11 martie 1871. Adunarea deputaţilor discută…
SCRIPT TIBETAN – de Mihai Eminescu
Între odoarele preţioase ce i-au rămas d-lui Dimitrie Sturza de la răposatul său părinte vornicul Alexandru Sturza Miclăuşanu se află şi o foiţă lungăreaţă de hîrtie de bumbac, văpsită negru şi scrisă cu litere albe de o parte rînduri, de…
IEPURILE LUI DONICI – de Mihai Eminescu
Într-o foaie din găsim următoarea povestire pe care o face Const. Negruzzi despre iepurele renumitului fabulist Donici: Începuse a mi se urî la ţară. Pentru ce? Singur eu nu ştiu, se vede pentru că omul[ui] e dat a nu se…
[„ESCELENŢA SA DR. IOAN VANCEA…”] – de Mihai Eminescu
„Esc[elenţa] sa dr. Ioan Vancea, părintele metropolit din Blaş, de curînd a dat o dovadă nouă de generosul său zel filantropic. Anume la l.c. a făcut la consistoriul din Blaş o fondaţiune în suma de. fl., cu următoarea dispoziţiune: a…
TÂLCUIRE BISERICEASCĂ A OBICEIURILOR DE LA ŢARĂ – de Mihai Eminescu
Într-o veche „Învăţătură părinţilor duhovnici „, al cărei an lipseşte, găsim la capăt o ciudată tâlcuire a obiceiurilor pământului. Istoricii noştri vor găsi că aceste tâlcuiri clerice sunt de o origine tot atât de grea de constatat ca şi obiceiurile…
O MISTIFICAŢIE ARHEOLOGICĂ – de Mihai Eminescu
Un slavist modern căpătă la informaţia că la mănăstirea Banja în Dalmaţia ar fi un patrafir de matasă împodobit cu mărgăritare şi împletit cu aur şi cu argint. Pe el se reprezintă mai multe chipuri de sînţi, iar pe partea…