Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info
Ziarele din Iaşi ne aduseră curioasa ştire că la sosirea M. Sale împăratului Austriei în Bucovina s-ar fi ivit între populaţiunile române nişte emisari cari sfătuiau pe săteni să nu iasă întru întîmpinarea lui, ci să aştepte venirea împăratului celui românesc.
În state mari, precum e monarhia austro-ungară, unde există colţuri de ţară şi plaiuri de munte nepătrunse de mişcarea prezentului şi trăind cu totul în trecut în privirea limbei, obiceielor şi tradiţiilor, formarea unei asemenea mitologii istorice despre împăraţi româneşti e în adevăr posibilă. Există în Albania de ex. cîteva plaiuri româneşti nepătrunse de călători, despre cari puţinii cîţi au fost din întîmplare pe acolo spun că oamenii ies şi azi la vînătoare cu arcuri şi cu şoimi ca-n evul mediu. Între asemenea oameni ştirea că Asan Împărat ar fi cutreierînd lumea desigur ar afla crezare.
Dar despre Bucovina îndeosebi, unde populaţia e relativ cu mult mai luminată decît în alte părţi ale monarhiei şi desigur mai în curentul timpului decît falconierii din Albania, puteam presupune că fabulele mitologice nu vor avea trecere.
Un ziar polon din Lemberg, „Slowo” („Cuvîntul”), ne aduce amănunte cari ar fi în stare a da fenomenului o altă esplicare. La gara din Cernăuţi a fost arestat un agitator nihilist, anume Ivan Franco, publicist democratic-social, şi partizan al unui om renumit, al fostului profesor de universitate Mihail Dragomanov. Înaintea sosirii împăratului Francisc Iosif în Galiţia, Franco avea de gînd a înscena în Lemberg ori în alt loc vro manifestaţie politică oarecare. Poliţia din Lemberg, aflînd despre planul acesta, l-a arestat pentru tot timpul cît s-a aflat împăratul în Galiţia. Dar cînd împăratul plecă poliţia-i dete drumul agitatorului. Acesta însă, în loc de-a se linişti, se grăbi de-a urma trenul împărătesc şi de-a pleca, peste Colomeia, în Bucovina. în Colomeia se aflau adunaţi mulţi studenţi ruteni; dar ce se va fi pus la cale cu ei nu s-a putut afla. Poliţia din Cernăuţi, prinzînd de veste, [î]l arestă din nou. Cu arestarea lui stă însă în legătură şi arestarea altor oameni cu apucături melodramatice şi anume a acelora cari, cu mult înaintea sosirii împăratului, au cutreierat satele româneşti şi le-a sfătuit ca nu cumva să facă ovaţiuni împăratului, pentru că nu e împărat românesc. Ce se va întîmpla cu ei se va vedea din cercetările tribunalului din Cernăuţi.
Dacă relevăm toate acestea e pentru a le pune în legătură cu oarecari fenomene curioase de la noi din ţară. În Iaşi începuse a apărea un ziar, „Basarabia”, cu tendenţe hotărîtor socialiste. În treacăt amintim că numărul întîi era bine scris româneşte şi nu fără oarecare înălţare de simţiri şi de vederi. Se ştie asemenea că între studenţii din România sînt unii, mai cu seamă dintre aciia cari se ocupă cu ştiinţele naturale, cari nu tăgăduesc că idealul lor politic este democraţia socială.
E ciudat, însă nu fără nuanţă ironică, ca tocmai adepţii ştiinţelor naturale să n-aibă nici un fel de pricepere pentru natura statului şi pentru fiziologia societăţii. Nu ei sînt însă de vină la aceasta, ci întreaga dezvoltare modernă şi întreaga manieră liberală de-a reprezenta statul ca ceva convenţional, bazat pe raţiune şi pe contract sinalagmatic, iar nu ca pe-un product al naturii care trebuie privit şi tratat ca atare.
Dar, abstracţie făcînd de la toate acestea, rămîne cestiunea: există sau nu în România ramificaţii ale marii uniuni negative care fără a şti ce voieşte, ştie prea bine ce nu voieşte, ştie prea bine să nege organizarea actuală şi instituţiile actuale?
N-o putem afirma, însă o seamă de simptome concurg a ne indica începuturile unei asemenea grave epidemii sociale.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
17 februarie – 31 decembrie 1880
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XI
