[ ZIARELE DIN VIENA…”] – de Mihai Eminescu [13 ianuarie 1879]

Ziarele din Viena ne aduc ştirea că Francisc Schuselka, renumitul publicist austriac şi redactorul revistei politice ebdomadare „Reforma”, ar fi fost lovit de dambla în ziua de 7/19 ianuarie şi că starea sa inspiră serioase îngrijiri.

Schuselka e un om cam în vârstă, căci e născut la anul 1811, la Budweis în Boemia, a studiat dreptul în Viena şi a fost mai întâi practicant la tribunalul criminal, în urmă institutor privat în Viena, Salzburg şi Praga.

De la 1835 a început a se ocupa cu publicistica. La 1845 apăru cel dântâi roman al lui. Î n urma unui conflict cu cenzura austriacă a mers întâi la Weimar, apoi la Jena, unde-a publicat între altele broşura Este Austria germană?. Aproape toate broşurile lui politice au avut drept urmare cercetări, avertismente şi espulsiuni. Astfel, în urma scr isorii Cestiunea orientală adecă rusească a fost dat în judecată şi avertizat. Broşurile Războiul jezuiţilor contra Austriei şi a Germaniei şi Biserica nouă şi politica veche au avut drept rezultat espulsiunea din ducatul Sachsen-Weimar. De aci merse la Hamburg, unde fu unul din fondatorii comunităţii religioase germano-catolice. În urma scrierii Austria, progrese şi regrese, librăria Hoffmann et Comp. din Hamburg a pierdut în Austria debitul pentru toate cărţile ce le edita.

În timpul revoluţiei de la 1848 se întoarse în Austria. A fost ales în Parlamentul de la Frankfurt, şi anume în comitetul de cincizeci, apoi de către cercul electoral Klosterneuburg în Adunarea germană-naţională, unde-a fost la stânga estremă, apoi fu ales în Parlamentul austriac, unde făcea parte din stânga moderată, iar în adunarea de la Kremsier dezvoltă o crâncenă opoziţie parlamentară.

După dizolvarea adunării din Kremsier se întoarse la Viena. La intrarea ruşilor în Ungaria scrise broşura Nemţeşte sau ruseşte, prin care făcu mare zvon.

La 1850 fu espuls din Viena, fără a i se cita motive, şi trăi internat doi ani la vila sa din Gainfarn, unde trecu la biserica evangelică.

După ridicarea acestei internări merse la Dresda, unde scrise broşura Fatalitatea turcească şi marile puteri.

Întors la 1854 în Austria, trăi retras. Abia la 1859 ţinu un discurs cu ocazia unei aniversare a lui Schiller şi făcu iar mult zgomot, dar guvernului-i displăcu atât de mult discursul încât a oprit publicarea, iar autorul a primit un avertisment. La 1860 începutul erei constituţionale el luă parte la mişcările pentru alegerile comunale. „Un discurs ţinut înaintea unei adunări

de cetăţeni avu drept urmare că poliţia l-a oprit de-a lua parte la adunările electorale din Viena, nefiind înscris între alegători i vienezi. Totuşi fu ales la 1861 de vienezi în Dieta Austriei de jos, unde pledă pentru o organizare federativă a monarhiei, părere pe care-a espus-o şi în broşura Austria, şi Ungaria.

La 1862 înfiinţa revista politică „Reforma”, în care continuă lupta co ntra centralismului. Ca redactor al acestei reviste avu mai multe procese de presă, fu condamnat de mai multe ori la închisoare, pedepse pe cari i le-a iertat împăratul, deşi prin ele îşi pierduse drepturile electorale. Când vienezii îl aleseră totuşi, împ ăratul îi iertă şi urmările juridice ale acelor condamnări, încât putu să primească mandatul de deputat.

Din epoca apărării federalismului datează şi simpatiile de cari Schuselka s-a bucurat între naţionalităţi. Coloanele revistei sale erau pururea deschise şi pentru cestiunile românilor din Austria, pe cari le-a apărat cu obicinuita lui putere de raţionament şi de dicţiune.

CU PATERNITATE INCERTĂ

MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1 noiembrie 1877 – 15 februarie 1880
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1980
Vol X, Pag. 492

Mihai-Eminescu.Ro

image_pdfimage_print

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *