Ştirile despre retragerea armatelor sârbeşti şi anume a corpurilor Lieşanin şi Horvatovici se confirmă, contrazicere între depeşile amânduror părţilor există numai într-atâta întru cât turcii susţin a-i fi respins pe sârbi cu puterea, iar aceşti din urmă susţin că s-ar fi încredinţat că linia de operaţie Zaiţar-Kniazevaţ e nestrategică, cere o zadarnică şi slăbitoare răspândire de puteri şi că au admis o altă linie de operaţie. Astfel Lieşanin s-au retras la Paracin părăsind fără luptă oraşul Zaiţar (cam de 6000 loc.), iar turcii l-au cuprins negăsind nici o împrotivire, văzând chiar că afară de foarte puţini copii şi câteva femei, ceialalţi locuitori se refugiaseră înlăuntrul ţărei. Tot astfel, după o vitează operare, Horvatovici au părăsit Kniazevaţul. O urmare a noului plan de operaţie este împreunarea armatei de pe Timok cu cea de pe Morava sub un singur comandant en chef în persoana lui Cernaief care a şi primit această numire prin decret princiar.
Generalul Zach a sosit la Belgrad, rănit la picior, iar rana sa a fost atât de puţin îngrijită încât se crede că amputaţia e neaparată. Despre Lieşanin se vorbeşte că va fi înlocuit prin Mitricevici. Generalul Fadeief să fi susţinut că ajutorul ruşilor este sigur, însă el va veni preste Viena, aducând astfel tuturor slavilor libertatea şi autonomia.
Mai grea ar deveni însă situaţia dacă am crede telegramelor din sorginte turcească, care confirmă că Zaiţarul a fost luat fără împrotiviri, dar care susţin că la Kniajevaţ Horvatovici ar fi pierdut 4000 oameni, aproape toate tunurile şi foarte multe puşti; iar corpul lui Leşianin ar fi deja încunjurat fără scăpare de cătră trupe turceşti. După aceste sorginţi Osman Paşa, ocupând şesul Timokului, ajung[e] deja cu avantgardele sale corpul lui Ahmet-Ejub Paşa. Zaiţar ar fi fost ocupat după două zile de o luptă care s-au sfârşit cu deplina biruire a sârbilor, iar Leşianin, retrăgându – se, a văzut că între el şi tabăra de la Deligrad este întrepus corpul inamic de sub Hassan Paşa, astfel încât linia sa de retragere spre armata Cernaief este tăiată, iar spe Negotin oprită de către corpul Tazli Paşa, pe când în faţă este întruna grămădit şi împins de către Osman Paşa. Despre planul general al turcilor se zice că Osman, Ahmet-Eiub şi Hassan, lăsând la o parte Deligradul, vor înainta de a dreptul spre Belgrad. Cuartierul general al sârbilor e în momentul de faţă la Iagodin dincoace de Morava de-a lungul drumurilor dintre Belgrad şi Alexinaţ.
Din Moscova au ajuns un tren întreg, menit a aduce ajutoare răniţilor. Corpul e compus din 26 bărbaţi şi 28 dame, aducând cu sine 250 centenari (măji) de bandagie, scamă şi instrumente medicale. Bărbaţii (afară de doi) sunt toţi medici ruşi sub conducerea generalului Takarioff; damele fac parte din asociaţia ”Soeurs de charité de Moscou” şi stau sub conducerea princesei Şahovski născ. Cetvertinski. Toţi poartă crucea convenţiei de la Geneva. Ei aduc cu sine sume însemnate de bani şi medicamente şi sunt însoţiţi de o mulţime de medici şi surori de caritate străini, care ocupau două vagoane.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1870 – 1877
ALBINA, FAMILIA, FEDERATIUNEA, CONVORBIRI LITERARE, CURIERUL DE IASI
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1980
Pag. 77