[„DE PE CÎND SE DISCUTA…”] – de Mihai Eminescu [10 iulie 1880]

Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info

De pe cînd se discuta încă anexarea Dobrogei am fost singurii cari am atras atenţia guvernului asupra precauţiunii cu care trebuiesc tratate stările de lucruri din acea provincie. Nu era nici măcar nevoie de-a cunoaşte provincia pentru a şti de mai nainte că ea se află oarecum în altă vrîstă juridică şi că se vor întîmpina acolo fenomene cu totul străine manierei noastre actuale de-a vedea şi analoage poate numai cu stări cari erau înainte la noi şi-n alte ţări, pe cînd ne aflam şi noi într-o vrîstă relativ mai tînără a dezvoltării sociale.

În adevăr în Dobrogea aproape totalitatea pămîntului se consideră ca fiind a statului, iar locuitorii ca posesori numai. Dar este oare aşa? Documentele noastre vechi ne spun asemenea că „la început tot pămîntul ţării era domnesc”, precum Biblia zice că la-nceput totul era caos. În realitate însă toate acele varii titluri de posesiune nu ascund alt sîmbure decît acel al proprietăţii, sîmbure alterat de puterea statului, care, cu cît e mai primitiv, cu atît doreşte a avea mai multe garanţii în mînă pentru a ţinea strîns şi în puterea sa pe individ şi a putea dispune de el. În epoca feudală, în care oamenii erau atît de greu de guvernat şi cînd măsura libertăţii fiecăruia era însăşi măsura puterii lui, regele, care reprezenta statul, îi ţinea pe nobili în anume raporturi de vasalitate, nobilii pe oamenii lor, şi aşa mai departe. Cînd ficţiunea proprietăţii statului asupra tuturor bunurilor nu era de ajuns, nobilii mai de căpetenie trebuiau să dea, dintre fiii lor, ostatici la curte.

Dimitrie Cantemir şi-a petrecut tinereţele ca ostatec în Constantinopole şi Adrianopole. Ideea că individul e un sclav al puterii statului şi proprietatea sa proprietate a acestuia o întîmpinăm la toate popoarele fără deosebire, într-o vrîstă oarecare a dezvoltării lor.

De aceea am spus din capul locului că o reformă reală şi în spiritul mersului lucrurilor, care s-ar fi putut introduce în Dobrogea ar fi fost aceea de-a declara pe toţi acei beati Rossidentes, cu orice titluri ar fi fost, de proprietari ai locurilor pe cari le ocupă, făcîndu-se deosebire numai acolo unde posesiunea e adevărată, adecă unde proprietarul nu era pretinsul stat, ci o altă persoană juridică.

Toate acestea le spuneam ştiind bine că nu se vor împlini, căci nu cunoaştem noi administraţia noastră? Toate celelalte calea-valea, mai trec de bine de rău. Dar cînd ne aducem aminte de barbaria cu care se administrează România ne înfiorăm. Să nu se uite că pentru ocuparea oricării funcţii publice se cere dovedirea unor studii oarecari; la administraţie însă nimic. Pentru a fi judecător se cer cunoştinţe juridice, pentru a fi institutor sau profesor de liceu se cere să dovedeşti măcar studii liceale, dacă nu academice; pentru a administra însă tot felul de interese ale statului, fiscale, agricole, de cultură, juridice, nu se cere dovedirea nici unui fel de învăţătură şi, cu toate acestea, tot ruajul statului, toată regularitatea funcţionării lui, atîrnă de administraţie. Cînd îşi aduce aminte cineva cîtă lumină şi avere a adus subprefectul în casa ţăranului francez, ce-a devenit Prusia prin administraţie, cum a ridicat scurta epocă absolutistă nivelul de cultură şi avere a tuturor populaţiunilor agricole şi orăşeneşti din Austria, cînd ne aducem apoi aminte cum în chiar ţara noastră, sub Vodă Ştirbei, care era un escelent administrator, populaţia creştea văzînd cu ochii, cutiile satelor aveau în fiece an prisoase, iar bugetul statului arăta pururea un escedent de 1 – 2 milioane franci pe an, deşi întreg nu era decît de vro 7 milioane, cînd ştim cît de mult făceau chiar bătrînii noştri cu bani atît de puţini şi cît de puţin se face astăzi c-un buget de şasesprezece ori mai mare, cînd ne aducem aminte de toate acestea nu ne vom mai îndoi că ceea ce e azi nu mai e decît un simulacru de administraţie, că funcţiile acestei ramure nu mai sînt azi decît pretexte de-a jăfui pentru cei însărcinaţi cu ele. Administraţia noastră nu mai e potrivită cu ţara, ea e barbară. De acolo vine barbaria cu care se esploatează şi oameni, şi pămînt, lipsa de prevedere cu care se impun sub zeci de titluri dări comunale şi judeţene, orbirea cu care se pustiesc şi se dezrădăcinează pădurile, rămînerea agriculturii în starea primitivă de acum două sute de ani, sărăcirea ţăranului şi sărăcirea ţării, mortalitatea populaţiei. Aci nu poate ajuta medicul cu prafuri şi hapuri, nu învăţătorul cu aritmetică şi gramatică, nu preotul cu esplicarea Evangeliei, nu în fine judecătorul cu distribuirea cea mai echitabilă a dreptăţii paragrafate; toate condiţiile de existenţă trebuiesc îmbunătăţite şi pentru aceasta trebuie o administraţie luminată în adevăr, neobosită şi onestă. Cu părere de rău constatăm însă că nicicînd n-am fost mai departe de posibilitatea măcar de-a o avea decît în momentele de faţă, cînd administraţia în mare şi în mic nu e decît o unealtă pentru falsificarea alegerilor.

Pentru Dobrogea nu există nici măcar scuza aceasta, căci acolo nu se fac alegeri pentru Parlament.

Cu toate acestea şi de acolo populaţia românească tocmai emigrează din cauza modului escelent cum este administrată. Astfel administraţia domeniilor a arendat crescătorilor de vite locuri cari erau deja proprietatea altora, de acolo s-a iscat procese între mocani şi proprietari; evreii cari au arendat stuful de pe bălţi a perceput taxe enorme pentru adăparea turmelor, o mulţime de conflicte s-a iscat din cauză că raporturile existente n-au fost limpezite din capul locului, încît păstorii români s-a văzut siliţi să ia lumea-n cap din ţara cu guvern naţional român, găsind că e mai drept bunul-simţ cu care se administrează turcii şi bulgarii.

MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
17 februarie – 31 decembrie 1880
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XI

Mihai-Eminescu.Ro

image_pdfimage_print

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *