TEATRU DE VARĂ [„ACTORII TINERI…”] – de Mihai Eminescu [4 iulie 1876]

Actorii tineri ai Teatrului naţional au rădicat în grădina cafenelei Chateau aux fleurs o scenă mică, pe care executează cu mult succes mici piese într-un act şi canţonete, înaintea unui public adesea foarte numeros. Piesele sunt în genere bine alese. D-nii Manolescu, Ionescu, Arceleanu şi Alexandrescu au fiecare câte un teren deosebit de comică, pe care câteodată ce-i drept îl părăsesc, dar în genere ei reprezentează roluri cari convin mai bine talentului lor. Aceasta ar trebui s-o urmeze întotdeauna, şi atunci teatrul românesc ar sta foarte bine. Constatăm cu plăcere că aceşti tineri, cu totul în antiteză cu vechii rutinari ai teatrului nostru, vorbesc natural, au ceea ce se numeşte l’art de causer, ceea ce în vremi trecute, afară de Millo, n-o mai avea mai nimenea. Şi iată de ce. Teatrul românesc au avut în trecut drept model teatrul francez. Actorii francezi au acea pronunţie nazală, acele prelungiri a sfârşitului cuvintelor care rezultă din împrejurarea că limba franceză nu are alt accent decât numai pe ultima silabă. De acolo actorii noştri deprinsese a cânta ultima silabă a cuvintelor româneşti, încât auzeai următoarele intonaţii: ”Ei bine, domnuleee!”„Dumnezeul meeeu” ş.a., pe când urechea românească cunoaşte îndată că tonul vorbirei în esclamaţia dentâi cade pe bi (în bine), în a doua pe ze (în Dumnezeul). Din această pronunţie rutinată a mai rămas câteva urme la d. Ionescu. A doua observaţie însemnată ce am făcut-o e că tinerii noştri au început a caracteriza sau, cum se zice în limbagiul teatrului, a ”crea rolurile”. În piesa „Doi amploiaţi într-o păreche de ciubote” d-nul Alexandrescu a caracterizat în mod măiestru pe ”Sfâşiuţă „şi cu greu s-ar găsi actor care să joace mai bine acel rol. Afară de aceea d-l Alexandrescu are glas puternic şi o dicţiune foarte naturală în cântec, ceea ce se găseşte rar. D. Manolescu are o voce simpatică în rolurile sale de servitor naiv şi un joc de scenă foarte bogat şi variat (precum în”Ordinul este de a sforăi” şi în „Cei doi surzi”), Noi îl cunoaştem din parodiarea d-lui Pascaly, a cărui pronunţie greşită şi exagerări scenice d. Manolescu le-a reprodus cu atâta succes în „Năbădăile dramatice”.

Într-adevăr ne bucurăm mult văzând un început de emancipare de nefasta influinţă franceză, cu toate ideile ei pe dos despre clasicism, cu mişcarea ei pe catalici, cu vorba afectată şi pronunţia falsă. Reîntoarcerea la natură şi la pronunţia firească şi ‘mbărbătată a limbei româneşti ni pare un succes foarte însemnat, oricât de nensemnat ar părea unor ochi mai puţin pătrunzători. Astfel vedem accentuându – se ”îndreptăţirea farsei”, căci o farsă poate fi clasică chiar, ceea ce un francez n-ar admite niciodată. De aceea farsele lui Moliére sunt clasice, pe când dramele lui Racine şi Corneille, şi cum se mai numesc acei iluştri mergători pe catalici, nu sunt de fel clasice, ci nişte imitaţii slabe şi greşite ale tragediei antice. Moliere n-au avut un alt profesor decât natura, de aceea e clasic în farsele sale chiar.

De aceea adăugăm un sfat care, urmat fiind, credem c-ar avea consecinţe bune atât pentru tinerii noştri, cât şi pentru teatru în genere. D-nia lor ar trebui să-şi procure repertoriul vechial teatrului românesc (de ex. repertoriul lui Millo) şi, studiindu-l împreună, să-şi creeze un capital de roluri şi de piese cu care în urmă uşor ar putea să cucerească scena şi s-o cureţe de florile exotice şi de senzaţie ale teatrului francez modern. Ar trebui culese vechile traduceri din Moliére, Kotzebue, Goldoni şi reintrodus acel repertoriu cu limbă sănătoasă, nepretenţios şi de atât efect.

MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1870 – 1877
ALBINA, FAMILIA, FEDERATIUNEA, CONVORBIRI LITERARE, CURIERUL DE IASI
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1980
Pag. 53

Mihai-Eminescu.Ro

image_pdfimage_print

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.