[„ASUPRA TRECERII D-LUI BARON…”] – de Mihai Eminescu [24 iulie 1880]

Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info

Asupra trecerii d-lui baron de Calice prin România, „Neue freie Presse” din Viena cuprinde indicaţiuni din cari nu se prea poate alege mult, dar pe cari totuşi găsim de cuviinţă a le comunica, pentru a arăta ce strălucită e situaţia politicei noastre esterioare de cînd o conduce marele om de stat.

Foaia vieneză zice că baronul, în trecerea la postul său de ambasador din Constantinopol, oprindu-se o zi la Sinaia, a avut acolo mai multe convorbiri cu Domnitorul. Rămînînd în Bucureşti asemenea o zi, a fost vizitat de miniştri şi a avut lungi întrevorbiri cu d. Brătianu, precum şi cu d. Boerescu. Toate acestea dovedesc că diplomatul austriac era însărcinat c-o misiune pe lîngă guvernul român, căci altfel ar fi găsit o cale mult mai scurtă spre Constantinopol. Asupra zgomotului unei alianţe austro-române foaia zice că în realitate România nu s-a opus niciodată de-a merge mînă-n mînă cu Austria şi c-a fost totdauna gata de-a urma consiliile binevoitoare ale monarhiei vecine, însă politica oamenilor de stat ai Austriei pare a-şi da toate silinţele pentru a face cu neputinţă o apropiare între cele două state.

Cum a lucrat Austria în cestiunea Arab Tabiei?

Părînd că voieşte să vină în ajutorul României în momente grele, Austria esploatează tocmai asemenea situaţiuni pentru a cîştiga de la micul stat vecin fel de fel de foloase. Pentru ca Austria să ia asupră-şi mediaţiunea în cestiunea Arab Tabiei, România a trebuit să-i facă diferite concesii. Ar mai marge aceasta dacă interesele nici uneia din ţări n-ar suferi; dar o asemenea procedere încetează de-a fi echitabilă cînd, pentru un pretins serviciu se cere sacrificarea de sine, ba chiar sinuciderea. Din capul locului oamenii nu prea erau mulţumiţi cu rezultatele mediaţiunei austriace în cestiunea Arab Tabiei; totuşi însă aveau cea mai bună opinie asupra intenţiilor Austriei şi primiseră cu mulţumire serviciile ei. Astăzi, cînd erau în drept de-a crede că istoria aceasta o să se mîntuie odată, Austria pune condiţii nouă pentru definitiva soluţie a acestei cestiuni, pe care voieşte s-o ţină atîrnată asupra capului României ca sabia lui Damocle şi cred că nu sînt rău informat dacă afirm „că baronul Calice a avut a propune guvernului român aceste condiţii nouă”.

În sînul Comisiei Dunărene s-a iscat neunire pentru că, cu ocazia elaborărei noului regulament pentru navigaţia şi poliţia pe Dunăre, s-au respins mai multe propuneri ale delegatului austriac. Prea era clar că prin acele propuneri celelalte ţări dunărene se împingeau deoparte pentru ca delegaţii să n-o observe aceasta. Comisia se împrăştie fără să fi votat regulamentul în cestiune şi se va reuni abia în noiemvrie. În timpul acesta Austria voieşte să-şi asigure succesul cîştigînd votul României. Nimeni nu tăgăduieşte că Austria are mari interese pe Dunăre; însă de aci nu urmează ca România să-şi sacrifice pe ale ei şi să se lase împinsă deoparte. În acest înţeles cred c-a răspuns d. Brătianu la propunerea baronului Calice, după care acesta a dat a înţelege „că Austria va ţinea in suspenso soluţiunea definitivă a cestiunei Arab Tabiei pînă ce va fi cîştigat toate foloasele cîte le cere de la România”. Diplomatul austriac a făcut guvernului român imputarea că nu e îndestul de amic faţă cu Austria, deşi aceasta nu lasă să-i treacă nici o ocazie pentru a ţine parte României şi a-i oferi în toate afacerile serviciile şi sprijinul. D. Brătianu răspunse însă că o asemenea imputare e nedreaptă şi că el face tot ce-i stă prin putinţă spre a cîştiga pentru ţara sa amiciţia Austriei, iar o asemenea imputare ar avea senz numai atunci cînd românii ar putea cîştiga convingerea că sprijinul Austriei nu e fictiv.

MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
17 februarie – 31 decembrie 1880
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XI

Mihai-Eminescu.Ro

image_pdfimage_print

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *