Mihai Eminescu

Părerea mea individuală, în care nu oblig pe nimeni de-a crede, e că politica ce se face azi în România şi dintr-o parte şi dintr-alta e o politică necoaptă, căci pentru adevărata şi deplina înţelegere a instituţiunilor noastre de azi…

Dar d[omni ]lor! mi-e ruşine să fiu român! Dar ce fel de român! Român carevrea a-şi fi însuşit monopolul, privilegiul patriotismului şi-a naţionalităţei – aşa român de paradă mi-e ruşine să fiu. Naţionalitatea trebuie să fie simţită cu inima şi…

  În caracteristica limbei ziarelor din România putem număra şi aceea că oamenii faccapital politic, bat monedă politică până şi din cele mai inocente şi mai dezinteresate încercări ale junimei studioase. Nu numai atâta, ci adesea această junime e pusă…

Domnilor, progresul omenirei nu zace adesea în mulţimea geniilor săi – naţiuni cugenii străluciţi sunt adesea nefericite – ci în acele personagii mute ale istoriei care lucrează neobosit, fără altă răsplată decât conştiinţa datoriei împlinite, în fine progresul e în…

Reuniunea academică din Viena „România Jună”, care are de scop: ) perfecţionareareciprocă a membrilor săi pe teren literar – naţional, ) dezvoltarea şi alimentarea spiritului soţial, îşi alese în şedinţa din… noiemvrie biuroul său prin aclamaţiune unanimă. Sub pretest că…

Cu lot principiul vechi şi venerabil cumcă ceea ce-i ajută fierarului îl omoară pe croitor, totuşi fondatorii păcii universale acomodează tezele lor câştigate prin abstracţiune oricărei comunităţi naţionale, ignorează religie, istorie şi obiceiuri şi cugetă de-a topi la un loc…

E păcat cumcă românii au apucat de-a vedea în basm numai basmul, în obiceinumai obiceiul, în formă numai forma, în formulă numai formula. Formula nu e decît manifestaţiunea palpitabilă, simţită a unei idei oarecari. Ce face d.e. istoricul cu mitul?…

Cum să ne esplicăm atunci unitatea de limbă a poporului nostru de vom permite cumcă el a fost adus din diferite colţuri ale lumei romane? Abaterile de la unitatea limbei noastre se găsesc numai pe locuri unde se pot dovedi…

Sînt persoane – singulare sau colective – cari-s inamici comuni tuturor partidelor şi tuturor guvernelor, mai ales cînd acele partide sînt personale şi nu de principii. Partide personale şi nu de principii? Ce va să zică asta? Ce? Nimica. Aţi…

De maghiari nu ne-am temut neciodată. Ei sînt prea barbari pentru de-a ne putea înghiţi. Ei sînt ca piatra ce apasă, nu ca soarele ce absoarbe. Espuşi soarelui, el ne-ar fi absorbit şi ne-ar fi prefăcut în raze de-ale sale,…