Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info
Două monografii s-au scris în timpul din urmă cari se ocupă în cea mai mare parte cu soarta populaţiunilor noastre de la ţară.
Una, întitulată O pagină din istoria contimporană a României din punct de vedere medical, economic şi naţional”, e datorită d-lui dr. Istrati ; cealaltă, Ţăranul, o datorim experienţei lungi a d-lui A. V. Millo.
Cartea tânărului medic cuprinde un material foarte bogat pentru esplicarea stării actuale a ţării. Într-un volum de 500 de pagini se ţine seama de studiile demografice făcute până acum, s-arată, cu date statistice adunate din diferite izvoare, că populaţiunea ţării, îndeosebi elementul român, e supus unei continue decreşteri ; că românii emigrază din ţară, iar străinii imigrează; că rasa română degenerează în urma esploatării la care e supusă. Mizeria, produsă prin greutăţi publice, parte dă naştere la deosebite boale, parte favorizează răspândirea lor.
Cartea d-lui A.V. Millo e mai puţin voluminoasă, cestiuni demografice nu sunt atinse aci, dar s-arată clar şi după o zilnică esperienţă efectul dezastros pe care l-au avut legile nouă şi organizaţia liberală asupra populaţiunilor noastre rurale. Din această din urmă lucrare estragem şi azi o parte interesantă, aceea care, arătând condei cu condei, atât veniturile cât şi cheltuielele unui ţăran, dovedeşte că acesta rămâne în mod inevitabil în deficit la sfârşitul anului. Amândoi autorii sunt inspiraţi de-o adâncă iubire pentru popor şi amândoi sunt de una şi aceeaşi părere că rasa română e jertfa spoliaţiunii şi a mizeriei produse în mod artificial; că statul, legile, trebuinţele apusene a claselor dirigente, indiferentismul şi neactivitatea acestor din urmă conspiră a aduce la degenerare tocmai partea cea mai importantă a poporului nostru.
Fără îndoială, sărăcia e un izvor de rele fizice şi morale, dar e tot atât de adevărat că relele morale sunt la rândul lor cauze ale decadenţei economice. Într-o ţară în care religia şi curăţia moravurilor au fost înlăturate prin epicureism şi sibaritism, în care conştiinţa de drept şi nedrept, de bine şi rău sunt zilnic jignite prin ridicarea socială a unei păture de oameni neoneşti, în care nepăsarea a ajuns a admira pe oamenii de nimic, însă abili, spiritul public caută în zadar un razim în contra corupţiunii. Departe de-a găsi undeva acest razim, el e din contră atras în vârtejul general şi ajunge a crede că legile morale, uniforme pentru toate popoarele, sunt vorbe goale cari se pretextează din gură, dar pe cari nu le crede nimenea.
În aceleaşi condiţii de climă, sub acelaşi regim sub care trăiesc românii, a căror viaţă intelectuală şi morală o determină o Carada sau un C.A. Rosetti, trăiesc evreii c-un sentiment de familie foarte dezvoltat, c-un viu instict de solidaritate, trăiesc germani şi alţi apuseni cu totul în alt chip.
Prin ignorarea laturei educative a şcoalei, a bisericei, a vieţii de stat, am ajuns a face dintr-o ţară înzestrată cu atât de multe condiţii de dezvoltare sănătoasă, această Americă dunăreană, în care totul e atins de morbiditate. dacă starea materială a populaţiunilor noastre e rea, cea morală e aproape şi mai rea. Cu toate acestea amândouă sunt într-o strînsă legătură şi merită o egală atenţie şi egală solicitudine ,
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1 ianuarie – 31 decembrie 1881
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XII
